Ce vor fermierii de la finantatori:

  • Ion Alexandru Dumbrava (foto jos), reprezentant al fermei ecologice Biodumbrava, sustine ca cel mai important pas in relatia dintre banci si fermieri este ca acestea sa inceapa cu o strategie de exercitii financiare. "Una dintre diferentele mari intre noi si Vest este o lipsa totala de educare a noastra ca si practicieni de agricultura. Cred ca trebuie efectuate astfel de exercitii pornind de la sume foarte foarte mici. Stiu ca acest lucru nu pare deloc atractiv, in momentul de fata venind dupa o criza financiara zdravana pentru banci, dar cred ca va merita pe termen lung".

  • Un fermier din public a declarat: "Ca agricultor perceptia mea este ca in Romania toate bancile sunt universale, pentru ca modelul de business nu le-a permis alta dezvoltare. Pe partea de agricultura, sub nicio forma o banca universala nu va avea succes pe creditarea agricultorilor. Ne trebuie neaparat o banca dedicata pentru agricultori".
  • Jan Glas, TPA Horwath, considera ca supermarket-urile ar trebui sa fie obligate intr-o anumita masura de stat sa aiba un aport si anumite sectiuni doar pentru producatorii locali. Este culmea ca astazi poti gasi in supermarket-uri o rosie fantastica din Olanda… cu gust fenomenal de apa. Statul trebuie sa oblige ca un anumit procentaj din produsele din supermarketuri sa fie romanesti, iar noi populatia, trebuie sa invatam sa cumparam lucruri romanesti, chiar daca uneori acestea pot fi mai scumpe. Produsul si brandul romanesc ar trebui sa fie promovate. In Belgia, cand ma duc la Carrefour, este fenomenal sa vad cum sunt promovate produsele locale si cum populatia chiar este convinsa ca sunt mai bune. Bancile ar trebui sa se foloseasca de puterea pe care o au si sa impuna statului sa faca schimbarile necesare in agricultura.

Aceasta, mai ales ca "exista o mare diferenta intre capacitatile investitorului strain in agricultura si fermierul roman, deoarece exista o concurenta incorecta in ceea e priveste accesul la finantare", a mai spus Jan Glas (foto). "Costul produselor bancare nu este punctul cel mai important de discutie in randul fermierilor, ci cat de accesibile sunt si cum gasesti finantare. Eu nu prea am intalnit fermieri care spun ca nu pot lua credite, ca sunt prea scumpe, ci ca nu li se aproba proiectele".

  • Ciprian Stancu, fondator Republica BIO, a declarat ca nu intelege "de ce pe sectorul de agricultura ecologica interesul pentru investitii din partea finantatorilor romani romanesti este inca scazut, cand pe plan extern piata se dezvolta tot mai mult".

In replica, Jan Glas a spus ca, in opinia sa, "cuvantul ‘Bio’ nu este doar asociat cu ‘hipster’, dar sa recunoastem ca este putin trendy: mancam ‘bio’, mancam sanatos. Masa de persoane care are aceasta gandire este insa totusi prea mica in Romania. Sa nu uitam ca atunci cand mergem la Carrefour si vedem un raft bio, acolo gasim mai mult corporatiste care merg la fitness, in vreme ce parintii acestora nu cumpara de obicei iaurt bio".

Ce vor finantatorii de la fermieri:

  • In opinia Ramonei Ivan (foto), director finantari structurale in cadrul CEC Bank, fermierii trebuie sa pastreze o doza de realism si sa nu vina in fata bancii cu proiecte supradimensionate. De asemenea, sunt rare cazurile cand finantarea este 100% din partea bancii, asa ca fermierii trebuie sa dispuna de o parte din capital. Cine porneste o afacere in agricultura este bine sa isi structureze finantarea si sa aiba un partener clar care se pricepe la respectivul business.

"Credem in proiectele din agricultura care aduc valoarea adaugata. A cam trecut perioada in care oricine spunea: "Unde-i Grantul, vreau si eu proiectul!". Vedem proiecte care din start sunt supra-dimensionate, vedem firme cu un anumit capital si care vor dintr-o data sa creasca precum Harap Alb. O banca, si cel putin CEC Bank, atunci cand are in fata un proiect integrat pe agricultura si nu numai cauta toate variantele posibile pentru a merge cu costurile cat mai jos, sa fie cat mai atractiva pentru ca vede valoarea adaugata a acelui proiect. O banca vrea sa finanteze ce este sanatos si bun. Noi credem insa in proiectele care au o crestere sustenabila, pas cu pas, si nu li se termina maine posibilitatile", a spus Ramona Ivan, director CEC Bank.

  • Felix Daniliuc (foto), CEO, Raiffeisen Leasing le-a spus fermierilor ca "pentru a-l face pe finantator sa iti acorde bani, sfatul meu este ii explici cat mai simplu ce vrei sa faci si cum vrei sa te folosesti de respectiva finantare. Eu ca finantator, vreau sa inteleg ce vrea fermierul sa faca cu acel utilaj agricol pe care il cumpara. In al doilea rand, ii sfatuiesc pe fermieri sa analizeze cu foarte mare atentie tot ce inseamna ofertele financiare si costul total pe care acestea il presupun. Incercati sa verificati toate detaliile pentru ca, de obicei, acolo este ceva ascuns".

Citeste si:

Din punct de vedere al finantarii, Felix Daniliuc spune ca institutiile de creditare nu ar trebui sa incerce sa faca directori financiari din fermieri, "nu aceasta este cheia reusitei. Ceva standard nu functioneaza cand vorbim de finantarea unei ferme; cred mult in solutii prin care ne asezam la masa si venim cu o idee potrivita afacerii. Trebuie gasit un echilibru: un fermier cat de mult trebuie sa fie fermier, cat trebuie sa fie manager si cat trebuie sa fie finantist?"

  • Robert Rekkers (foto), general manager, Agricover Credit IFN, a spus ca pentru un mai mare acces la finantare, fermierii ar trebui sa aiba un model integrat de business. "Daca produci lapte ar trebui sa incerci sa ai venituri si din vanzarea de porumb, grau sau alte produse. Aceste ferme de tip integrat reprezinta viitorul".

"Daca vorbim insa de nevoia unui plan de afaceri, sa fim seriosi, un fermier nu are timp de asa ceva. Cred ca cerem prea mult, daca vorbim de un plan de afaceri pentru un fermier, care cauta o finantare. Mai important ar fi, cine este omul din spatele afacerii, ce face, ce stie sa faca; pentru mine conteaza ca partea financiara sa fie legata de ceea ce se intampla in respectiva ferma si sa aiba un apetit de risc potrivit", a argumentat Robert Rekkers.