"In linie cu directiva UE ne-am revizuit pozitia si nu ne asteptam sa fie utilizati bani de la stat pentru a sustine subsidiarele bancilor grecesti in Romania si Bulgaria. (...) Datele prezentate ieri (miercuri - n.r.) de guvernatorul BNR in cadrul briefingului de presa au adus clarificari privind situatia financiara a bancilor cu capital grecesc", se arata intr-o analiza a ING Bank, scrie Mediafax.

Seful bancii centrale, Mugur Isarescu, a aratat ca bancile romanesti cu capital elen sunt bine pozitionate in sistemul bancar romanesc, cu indicatori solizi, astfel ca ar putea face fata unei iesiri a Greciei din zona euro. Institutiile de credit romanesti cu capital grecesc nu sunt dependente de bancile-mama din Grecia, iar liniile de finantare de la acestea reprezinta 27,5% din totalul pasivului, 81% din aceste linii avand scadenta mai mare de un an, potrivit datelor prezentate de Isarescu dupa sedinta de politica monetara a Consiliului de Administratie al BNR.

El a punctat ca in cazul nereinnoirii la scadenta care expira in cursul anului curent, bancile din Romania au resurse suplimentare de a obtine lichiditati. Totodata, activele din portofoliile acestora care sunt eligibile pentru finantare la BNR reprezinta aproape dublu fata de nevoile de lichiditate in ipoteza nereinnoirii in totalitate a liniilor de finantare de la bancile-mama in cursul acestui an. O retragere de capitaluri "peste noapte", inainte de scadenta, reprezinta o bila neagra majora pentru actionar, care si-ar putea pierde dreptul de vot in cadrul bancii locale.

Guvernatorul a adaugat ca actionarii eleni nu au niciun interes sa-si retraga capitalurile din subsidiarele romanesti, intrucat ar pierde dreptul de vot, iar un asemenea comportament nu este sustenabil avand in vedere ca au reactionat cel mai bine la cerintele BNR privind nevoile de capital. El apreciaza ca acestia isi vor retrage probabil in primul rand liniile de finantare, insa retragerea capitalului este aproape imposibila.

Bancile din Romania cu capital grecesc (Alpha Bank, Bancpost, Piraeus si Banca Romaneasca) au o situatie prudentiala adecvata care le-ar permite gestionarea unor evolutii nefavorabile. Rata de solvabilitate a acestora este de 17,6%, in crestere de la 16,3% in decembrie 2014 si peste pragul reglementat, de 8%, iar calitatea fondurilor proprii este buna. Totodata, acestea dispun de active lichide la un nivel adecvat.

Citeste si:

Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante ale celor patru banci cu capital grecesc se situeaza la un nivel corespunzator, de 69%, iar rata creditelor neperformante era de 15,9% in aprilie, in scadere de la 21% in aprilie 2014. Isarescu a adaugat ca Banca Nationala adopta masuri care sa le asigure lichiditati si in conditiile in care bancile n-ar gasi lichiditate in piata, din cauza zvonurilor sau a unor suprareactii, avand deschisa la BNR facilitatea de repo, dar si posibilitatea unor credite speciale. De asemenea, ele pot utiliza rezervele minime obligatorii tinute la banca centrala pentru pasivele in lei si valuta.

Potrivit datelor BNR disponibile la finele lunii aprilie, bancile cu capital majoritar grecesc au un rol moderat in sectorul bancar romanesc. In functie de active, bancile cu capital ajoritar austriac detin 36% din totalul sistemului, cele cu capital francez - 14%, cu capital majoritar grecesc - 12%, iar cele cu capital majoritar romanesc - 10%.

"In linie cu pozitia noastra anterioara, detaliile suplimentare furnizate de banca centrala care indica o capitalizare solida, colateral eligibil la banca centrala suficient si provizionare solida pentru creditele neperformante ofera argumente si mai convingatoare ca finantatorii bancilor romanesti cu capital elen pot face fata unui Grexit. In lumina informatiilor suplimentare date de BNR, si cu o mai buna intelegere a directivei europene privind ajutorul de stat, apreciem ca un potential scenariu de Grexit nu va fi o amenintare la adresa bugetului", noteaza ING.

Intr-un raport publicat marti, analistii ING afirmau ca, in cazul iesirii Greciei din zona euro, finantari estimate la 2,5 miliarde euro accesate de la Atena de subsidiarele romanesti ale bancilor elene ar putea fi inlocuite cu finantare de stat. Masura ar fi avut un impact asupra deficitului bugetar de pana la 1,5% din PIB si ar fi afectat profilul datoriei pe termen scurt.