Asa cum revista Capital a mai scris, majorarea rezervelor minime obligatorii in valuta ar putea reclama o scumpire a creditului cu o medie de 1%, in functie de politica fiecarei banci. Vestea proasta este ca aceasta miscare a BNR ar putea determina si o scadere a dobanzilor la depozitele in valuta. Bancile comerciale, din cauza competitiei, dar si a faptului ca o majorare a costurilor in acest moment ar putea atrage atentia agentiilor de rating, nu-si vor permite miscari semnificative in ce priveste dobanzile active. Din aceasta cauza, este de asteptat ca aceasta crestere a costurilor sa fie reflectata si in dobanzile la depozite.

Cel putin patru banci vor fi afectate in mod semnificativ de masura BNR: BCR, BRD Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank si Banc Post. Suma de banii pe care ar trebui sa o verse la BNR in mai putin de o luna este intre 90 si 150 de milioane de euro pentru fiecare banca. Sursele de finantare ale unei banci sunt alcatuite din fonduri proprii, finantari pe termen lung si instrumente de economisire. In aceste conditii, bancile se vor vedea nevoite sa faca un efort suplimentar pentru a-si acoperi necesarul solicitat de BNR. In cazul in care nu vor varsa acesti bani pana la data de 23 august pentru prima rata si 23 septembrie pentru cea de-a doua rata, bancile vor plati dobanzi penalizatoare.

In conditiile acestea, va trebui sa fie consitituite destul de repede rezerve la BNR care, numai in cazul celor patru banci, ar putea insuma aproximativ 500 de milioane de euro. In afara solutiilor mentionate, bancile ar mai avea posibilitatea sa atraga resurse prin tranzactii in piata valutara, fapt care ar putea crea o anumita presiune pe curs, in sensul aprecierii euro fata de leu. Aceasta teoretic, deoarece, practic, analistii financiari considera ca este putin probabil sa se intample acest lucru, cu atat mai mult cu cat excesul de lichiditate de valuta de pe piata va continua odata cu intrarile masive de capitaluri straine.

In cazul in care si aceasta masura a Bancii Centrale va avea acelasi efect ca majorarea rezervelor minime obligatorii in valuta din luna februarie a acestui an, adica nici una, ce va face BNR? Solutiile avute la indemana nu sunt decat o noua majorare a rezervei minime obligatorii in valuta (ceea ce ar insemna deja o triplare a acesteia) sau interzicerea pe cale administrativa a creditarii in valuta. Aplicarea unor astfel de masuri ar putea genera insa adevarate riscuri sistemice, care ar putea conduce chiar la un blocaj la nivelul sistemului bancar.

Citeste si:

Pe de alta parte, in conditiile in care leul isi continua aprecierea, euro va fi in continuare apreciat de clientii bancilor. Normele de reglementare a creditarii vor determina cu siguranta societatile de intermediere financiara, care nu intra momentan sub incidenta reglementarilor BNR, sa se imprumute direct la bancile mama ale reprezentantelor straine din Romania; ele vor putea apoi sa acorde credite de consum, in virtutea unor norme proprii.

Recesiunea economica din zona Uniunii Europene va determina, probabil, si o scadere a dobanzii Bancii Central Europene, de maximum 0,5%, iar creditul in UE se va ieftini. In acest context, o scumpire a creditului in valuta in Romania apare clar ca o tendinta contra curentului general din Uniune. Totusi, BNR spera sa savileasca consumul prin aceste parghii monetare. Solutia de fond ramane, de fapt, reducerea inflatiei si micsorarea ecartului dintre dobanzile active si pasive, si nu “temperarea” creditarii.

“S-ar putea ca bancile sa vanda lei pentru a-si constitui rezervele. Dar unele banci vor scumpi creditul in valuta, in medie, cu 1%, si dobanzile la depozitele in valuta ar putea avea si ele de suferit.”

Dan Pascariu,
presedinte HVB