Decizia BNR de a majora rezerva valutara minima pentru bancile comerciale de la 30 la 35% nu a ramas fara efecte pe piata creditelor din Romania. Gandita ca o masura pentru limitarea consumului, decizia a produs reactii chiar mai importante decat se astepta Banca Nationala. Astfel, daca prima majorare a rezervei minime impuse a dus la reducerea aproape de zero a ratei de crestere pentru creditele in valuta, ultima masura a determinat Volksbank sa renunte la creditele in valuta. In conditiile in care creditul in valuta va fi din ce in ce mai scump, deci mai putin profitabil, ne intrebam daca nu cumva si celelalte institutii bancare vor urma exemplul Volksbank.

Volksbank renunta la creditele in euro si dolari

Volksbank, liderul dobanzilor mici la creditele in valuta, se vede nevoita sa renunte la creditarea in euro si dolari. Nu este prima oara cand Volksbank este serios afectata de deciziile BNR. Imediat dupa aparitia normelor privind rezervele in valuta, Volksbank a sistat creditele in euro, insa acestea au fost reluate dupa cateva luni. Volksbank oferea spre exemplu credite pentru nevoi personale fara garantii materiale la o dobanda la euro de 9,50% pe an, iar creditele de nevoi personale cu garantii materiale in euro aveau atasata o dobanda de 7%. Se aflau astfel in topul dobanzilor mici practicate de banci la aceste credite in valuta.

Incetinirea consumului prin limitarea creditului in valuta este discutabila

Decizia BNR de a majora rezerva minima in valuta a starnit reactii diferite printre bancheri si analisti financiari. Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) considera ca masura BNR este de neinteles in conditiile in care Romania se apropie de integrarea in UE. Ghetea caracterizeaza deciziile BNR ca niste masuri "anacronice" care vor afecta echilibrul pe piata bancara din Romania. "Statele europene au rezerve de o singura cifra sau chiar zero", a mai spus Ghetea. Bancherii sustin ca BNR nu face decat sa determine o scadere a competitivitatii companiilor in conditiile in care creditul in valuta era "produsul preferat" de intreprinzatori. Reprezentantii bancii centrale au motivat masurile luate prin faptul ca asistam la o crestere nesustenabila a consumului, acesta punand presiuni asupra inflatiei si echilibrelor macroeconomice.

Au fost noua, au ramas opt

Conform unui studiu realizat de "Ghiseul Bancar" in decembrie 2005, existau noua banci care aveau pe lista de produse oferite clientilor creditul in euro si dolari. Dupa decizia Volksbank au ramas numai opt. Bancile care au rezistat "atacului" bancii centrale sunt BCR, BRD, Raiffeisen Bank, HVB Bank, Unicredit, Banca Tiriac, Finansbank si ABN-AMRO. Volksbank practica cea mai mica dobanda: 9,5%. Dobanzile in euro, cu 3 puncte mai mici decat in lei. Media dobanzilor la aceste credite in euro era in decembrie de 11,33%, fiind cu aproximativ 3 puncte procentuale mai mica decat media dobanzilor in lei. Fata de luna noiembrie, in decembrie 2005 doar Volksbank si-a modificat dobanda, aceasta crescand de la 9,25% la 9,5%.