Reprezentantii Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii avertizeaza ca eliminarea scutirii de impozit pe veniturile programatorilor ar duce la consecinte negative grave in industria de profil. "In conditiile in care aceasta scutire va fi eliminata, presiunea deja crescuta asupra bugetelor companiilor (cresteri ale costurilor cu 5-12%) se va accentua si va fi transferata asupra bugetelor de investitii. Acest lucru va genera o incetinire a ritmului de dezvoltare a industriei si va reduce capacitatea de inovare a companiilor romanesti", ne-a spus Valerica Dragomir, directorul executiv al ANIS.

Industria romaneasca de software si servicii este o piata orientata catre export, aceasta constituind peste 55% din productia totala, din care peste 85% o reprezinta exportul catre Uniunea Europeana. Activitatea de software a fost, prin urmare, una dintre industriile cele mai afectate de aprecierea leului, care i-a diminuat capacitatea de investire cu 8%-15%. Cumulate, aprecierea leului si eliminarea impozitului 0 ar duce la pierderi de 13%-27% pentru companii si in perspectiva chiar la disparitia unora dintre ele, in special a firmelor mici. "Integrarea va aduce pe piata firme internationale puternice, deci va exista tendinta de migrare a fortei de munca in domeniu. Firmele mici vor ramane fara angajati pentru ca nu-si vor permite sa plateasca angajatii la un nivel mai mare. Eliminarea scutirii de impozit, ar crea disparitia multor firme", a adaugat Valerica Dragomir.

In ce priveste numarul de companii de profil, inregistrate sub codul CAEN 72 sunt aproximativ 10.000, din care insa doar aproximativ 8.500 sunt active. Dintre acestea, in jur de 3.500 au cifra de afaceri sub 10.000 euro, aceste firme fiind cel mai predispuse la disparitie. Companiile medii (cifra de afaceri intre 100.000 si 1 milion euro) concentreaza 33 % din resursele umane si 27% din cifra de afaceri a industriei. Cele 2 categorii de companii vor fi cele mai afectate o data cu eliminarea facilitatii de impozitare 0 pentru salariile programatorilor.

Nivelul contributiilor - cel mai inalt din tarile central-est europene

Potrivit analizelor ANIS, impozitarea fortei de munca ramane unul din factorii majori care determina capacitatea de dezvoltare, competitivitatea si atractivitatea pentru investitiile straine ale unui sector caracterizat, dupa cum se stie, prin ponderea mare a costurilor de personal in cheltuielile totale. Binecunoscuta scutire de impozit pe veniturile personalului care dezvolta software a adus, in momentul initierii (2001), avantaje substantiale in comparatie cu alte sectoare. Diferentele fata de impozitarea normala s-au diminuat treptat in anii urmatori prin scaderea nivelului general al fiscalitatii si prin introducerea cotei unice in 2005.

Cu toate acestea, facilitatea isi pastreaza un efect stimulativ de necontestat si ramane de altfel singura masura prin care statul a acordat un avantaj direct specific industriei de software. Comparatiile internationale arata ca, daca, prin cota unica de 16%, impozitarea venitului salarial in Romania a devenit una din cele mai scazute din Europa, nivelul contributiilor a ramas cel mai inalt din tarile central-est europene, depasind cu mult chiar valorile din unele state vest europene.

Aviz defavorabil

Desi fiscalitatea si costul muncii nu sunt singurii factori care determina competitivitatea unui sector sau a unei economii, tarile din estul Europei (dar si state vechi membre ale UE) s-au angajat in ultimii ani intr-o adevarata cursa pentru reducerea nivelului de impozitare.
In acest context, scutirea de impozit pe veniturile programatorilor constituie, in continuare, un atu important al industriei software romanesti.

Amenintarea eliminarii acestei facilitati ramane in actualitatea acestui inceput de an. Dupa ce, in urma reactiilor puternice din partea comunitatii software si a asociatiilor din domeniu, se parea ca Ministerul de Finante renunta la aceasta initiativa, problema a fost mutata la Consiliul Concurentei care a dat un aviz defavorabil pe motiv ca facilitatea este un ajutor de stat inacceptabil in aceasta forma.
In perioada imediat urmatoare este de asteptat ca asociatiile IT si ceilalti factori interesati (MCTI, Comisia TIC a Camerei Deputatilor etc.) sa continue eforturile pentru o reglementare corespunzatoare din acest punct de vedere, astfel incat facilitatea scutirii de impozit sa fie mentinuta atat in 2007, cat si in primii ani dupa aderare.

Firmele de software au adoptat o serie de forme de evitare legala a fiscalitatii muncii, cea mai raspandita fiind plata salariilor prin microintreprinderi. In studiul ANIS se face o analiza comparativa a indicatorilor microintreprinderilor si ai celorlalte firme din sector, evidentiindu-se evolutii (cum ar fi acumularea in microintreprinderi a 50-60% din profiturile sectorului sau o profitabilitate medie de 3-4 ori mai ridicata decat la restul firmelor) explicabile prin practica mutarii salariilor. O tentativa de cuantificare a fenomenului indica pentru perioada 2002-2004 un volum anual de 20 - 35 milioane de dolari al salariilor platite prin microintreprinderi, reprezentand un sfert din totalul veniturilor salariale reale ale sectorului.