Retelele de cartier sint o aparitie pitoreasca in peisajul comunicatiilor electronice. Totul a pornit intr-un bloc in care mai multi proprietari de apartamente au cumparat o conexiune la Internet pe care au impartit-o. Pretul avantajos a atras atentia vecinilor, care au solicitat si ei conectarea la retea. Astfel, dorinta de a avea acces la Internet la un pret redus, intr-o perioada in care acest serviciu costa destul de mult, a transformat gaselnita intr-o afacere care este tot mai raspindita.

In prezent, retelele de cartier au o cota insemnata de piata si ginduri mari. Aparitia acestora a generat dispute aprinse in rindul marilor provideri de Internet. In vreme ce unii contesta legalitatea activitatii acestora, altii ii accepta chiar ca parteneri de afaceri care le revind produsele. Aparitia retelelor de cartier este considerata drept o reactie la cererea de pe piata. „In Bucuresti, nu cred ca veti intilni doi operatori de cablu in acelasi bloc. De multe ori, exista un singur operator de cablu si nu in orice bloc se ofera servicii de Internet. Nu se satisface deocamdata cererea utilizatorilor. Nevoia de a avea acces la Internet, mai ales a tinerilor, a dus la aparitia acestui fenomen - retelele de cartier. Astfel, acestea au aparut si s-au extins intr-o perioada in care Internetul este foarte dorit“, spune Gheorghe Serban, director executiv al Asociatiei Nationale a Internet Service Providerilor. Preturile pornesc de la 25-30 RON si ajung la peste 50 RON, in functie de calitatea serviciului.

Popularitate mare

Numarul retelelor creste de la an la an. Conform site-ului www.retele.net, in prezent, la nivel national, sint 515 retele, care au 262.806 de abonati la serviciul de Internet si 273.491 de abonati la serviciile de retea. Bucurestiul este orasul in care functioneaza mai mult de jumatate dintre acestea: 285 de retele, cu 225.072 abonati la serviciile de Internet si 231.630 de abonati la serviciile de retea. Conform Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii, numarul retelelor este mult mai mare, iar initiativa de autorizare a acestora poate fi considerata un succes. „Informatia, regimul foarte accesibil de autorizare generala si beneficiile de care se pot bucura in calitate de furnizori autorizati, precum medierea litigiilor sau posibilitatea incheierii de acorduri de interconectare au facut ca, in perioada octombrie 2004-decembrie 2005, aproximativ 750 de astfel de retele sa intre in legalitate“, spune Dan Georgescu, presedintele ANRC.

Cota mare

O contabilizare a numarului clientilor acestor provideri de Internet este dificil de realizat deocamdata. Pe de alta parte, datele colectate de ANRC ofera o imagine asupra popularitatii acestora. „Din totalul de 460.000 de conexiuni de acces dedicat la Internet, valabile la 31 decembrie 2005, aproximativ 254.000 foloseau cablul coaxial, iar 172.000 alte mijloace. Dintre aceste 172.000, peste 130.000 reprezentau conexiuni realizate prin intermediul retelelor de cartier“, informeaza ANRC. Astfel, conexiunile realizate prin aceste retele reprezinta 28,2% din numarul total de conexiuni dedicate la Internet.

Controversa permanenta

Citeste si:

Existenta retelelor de cartier este criticata de unii, acceptata de altii. „Pozitia Internet Service Providerilor este diferentiata. Depinde si de zona in care opereaza. Cind retelele patrund in zone mai centrale, unde sint ISP-isti mai mari, atunci apar conflictele“, spune Gheorghe Serban, presedintele Asociatiei Nationale a Internet Service Providerilor. Intr-adevar, parerile sint impartite.

„In general, sintem de acord atita timp cit concurenta este loiala: sint inregistrati si platesc o taxa de monitorizare. Furnizam servicii celor care ne prezinta documentatia“, spune Catalin Scarlat, director de marketing Euroweb. „Aceste retele ofera, in primul rind, conexiune peer-to-peer pentru schimb de fisiere: filme, muzica. Produsele oferite de acestea sint diferite de ale noastre, cu alte cuvinte avem segmente de piata diferite. In masura in care file-sharing-ul va fi sanctionat prin lege, aceste produse vor disparea“, spune Dinu Malacopol, director in cadrul UPC Astral. Acesta considera ca inregistrarea la ANRC nu reprezinta deplina intrare in legalitate a retelelor de cartier.

Concurenta sporita

Pozitia cablistilor este de inteles, in conditiile in care retelele de cartier reprezinta principalul concurent pe piata consumatorilor rezidentiali. Pina acum, concurenta era doar pe serviciile de date, insa lucrurile au trecut deja de acest stadiu. „Acestia cumpara o capacitate de Internet, dar si servicii de voce“, spune Catalin Scarlat. Practic, retelele de cartier devin distribuitori pentru serviciile de telefonie fixa ale operatorilor care au deja acorduri de interconectare cu Romtelecom. Planurile lor nu se opresc aici.

„Ne-am gindit la televiziune prin cablu, insa deocamdata este mai complicat. Este o investitie foarte mare, insa ne gindim ca in viitor sa oferim si astfel de servicii“, spune Cornel Florea, director al retelei Concret Network. Acesta opineaza ca in viitor vor ramine doar firmele care vor investi in dezvoltare. „Noi deja am inceput sa facem achizitii. Cei mici vor disparea in timp“, mai spune Cornel Florea. Este interesant ce se va intimpla. Cert este ca, in acest moment, pe piata accesului la Internet exista concurenta. Consumatorul alege produsul pe care si-l doreste.

Avantajele si dezavantajele de a fi in retea

Evident, retelele au plusuri, dar si minusuri. Acesti operatori cumpara banda de la un furnizor important, pe care apoi o impart la abonatii sai. Atuul acestor retele il reprezinta viteza mare de descarcare a aplicatiilor de tip file-sharing, precum filme, muzica sau jocuri. Acestea ofera viteza mare la traficul metropolitan si la cel din interiorul retelei. Pe de alta parte insa, in majoritatea cazurilor, dezavantajul il reprezinta viteza modesta atunci cind se acceseaza site-uri externe. Daca in ceea ce priveste pretul diferenta dintre tarifele retelelor de cartier si cele ale cablistilor nu sint impresionante, retelele ofera avantajul accesului nelimitat, o conectare rapida si o relatie directa cu clientul, in conditiile in care baza de clienti este mai mica decit in cazul firmelor de cablu care furnizeaza si servicii de Internet.