Investigatia derulata de Paza de Coasta si agentia federala care supravegtheaza proiectele energetice offshore transfera responsabilitatea in principal catre BP pentru explozia putului de sub platforma petroliera care a ucis pe loc 11 persoane si a declansat cea mai mare deversare petroliera maritima din istoria SUA.

Raportul condamna BP mai agresiv decat comisia prezidentiala care a anchetat anterior incidentul si si-a prezentat raportul in ianuarie si februarie.

Ambele anchete noteaza si greselile contractorilor BP, Transocean si Halliburton.

Cele doua investigatii lasa putin spatiu de manevra pentru BP in privinta unor confruntari la tribunal cu Departamentul Justitiei sau cu persoanele si firmele pagubite.

"Am vrea sa cadem la intelegere pe toate chestiunile cat mai urgent, altfel vor aparea probleme prelungite de reputatie si incertitudine printre investitori", a declarat o sursa din cadrul BP dupa raportul comisiei prezidentiale.

In urma raportului efectuat dupa cea de-a doua investigatie, BP a refuzat sa comenteze cu privire la strategia juridica.
De multe ori companiile cauta sa prelungeasca litigiile, deoarece plata unor daune in prezent este mai scumpa decat expunerea la daune in viitor.

Exxon Mobil a combatut acuzatiile legate de deversarea Exxon Valdez din 1989 timp de 20 de ani, compania fiind convinsa ca poate reduce astfel semnificativ sumele imense cerute, si initial castigate, de catre reclamanti. In final, grupul a reusit in mare parte sa reduca daunele platite.

Insa in cazul BP problema este mai grava, deoarece anchetatorii considera ca dezastrul de anul trecut a avut loc din cauza unor erori de management, si nu ca urmare a unor erori umane sau din cauza echipajului.

Procesul civil impotriva BP incepe in februarie, iar grupul va face "o oferta semnificativa" la scurt timp dupa aceea, a mai afirmat sursa citata.

"Cred ca la inceputul anului viitor veti vedea mama tuturor intelegerilor", a aratat o alta sursa apropiata companiei.

BP estimeaza costurile finale ale deversarii, de partea companiei, la circa 42 miliarde de dolari, inclusiv cheltuieli legate de protectia mediului, compensatii, daune si amenzi. Pana acum, grupul a cheltuit 25 de miliarde de dolari.

Citeste si:

BP a platit circa 7 miliarde de dolari sub forma de compensatii catre pescari, hotelieri si operatori de croaziere, bani scosi in principal din fondul de 20 de miliarde de dolari creat la cererea presedintelui american Barack Obama pentru despagubiri. Compania anticipeaza ca va plati alte 7,4 miliarde de dolari catre persoanele si afacerile care nu mai pot functiona din cauza poluarii apelor.

Un avocat care reprezinta o parte dintre reclamanti considera ca daunele economice reale ar putea fi mult mai mari, deoarece sumele platite pana acum de BP au acoperit "cazurile mai mici".

Acesta estimeaza ca grupul ar putea fi fortat sa plateasca alte 10-20 miliarde de dolari drept despagubiri economice, iar unii experti in justitie considera ca totalul ar putea fi chiar mult mai mare.

Provizioanele constituite de BP dupa cu deversarea de anul trecut includ 3,5 miliarde de dolari puse deoparte pentru curatarea apelor maritime. Grupul a fost insa acuzat de neglijenta in aceasta privinta si risca amenzi de peste 21 miliarde de dolari.

Chiar inainte de concluzionarea celor doua investigatii, guvernul a sugerat ca va incerca sa impuna cele mai ridicate amenzi posibile in acest caz.

Totusi, puterea tot mai mare a grupurilor de lobby din industria petroliera si dorinta administratiei Obama de a inchide dosarul inainte de alegerile prezidentiale din noiembrie 2012 ar putea determina Departamentul Justitiei sa accepte mai putini bani daca se ajunge la o intelegere.

Cu toate acestea, surse din avocatura considera ca o sanctiune de peste 10 miliarde de dolari este posibila in aceste circumstante.

Provizioanele constituite de BP nu includ nici eventuale daune morale.

Potrivit expertilor, BP ar putea fi nevoit sa ofere daune morale de minimum 5 miliarde de dolari.

Astfel, se pare ca grupul trebuie sa faca o oferta de cel putin 30 miliarde de dolari Departamentului Justitiei si reclamantilor, cu circa 20 de miliarde de dolari mai mult decat a bugetat.

Zygmunt Plater, profesor la facultatea de drept Boston College Law, considera ca grupul BP ar trebui sa fie multumit si daca "scapa" cu o intelegere de 40 de miliarde de dolari, tinand cont de gravitatea acuzatiilor civile si penale la care este expus si de valoarea si amploarea pagubelor cauzate de deversare.