Transformarile sociale si economice accelerate la nivel global supun corporatiile necesitatii permanente de a-si schimba modelul de business, modul de gindire, atitudinea, tiparele de interactiune cu stakeholder-ii. Vremea cind companiile isi construiau afacerile exclusiv in jurul nevoilor si asteptarilor consumatorului a trecut demult.
Congresul Mondial pentru Dezvoltare Durabila defineste responsabilitatea corporatista ca fiind angajamentul companiei de a contribui la o dezvoltare economica durabila, participind alaturi de angajati, familiile acestora, comunitatea locala si societatea in ansamblu la imbunatatirea calitatii vietii.
Corporate Social Responsibility sau, mai scurt Corporate Responsibility este un concept din ce in ce mai prezent si in societatea de afaceri romaneasca. Evident, principalul driver in cadrul acestui proces l-au constituit companiile multinationale, care nu au facut altceva decit un transfer al culturii organizationale la nivel local. Ca aproape orice concept importat, supus unei nevoi de asimilare accelerate, s-a impus initial mai mult ca o moda, decit ca un rezultat al constientizarii depline a nevoilor.
Asa cum era de asteptat intr-un cadru economic si social destul de imatur si instabil, responsabilitatea sociala a fost valorizata in Romania mai mult pentru valentele sale comerciale, decit pentru cele etice. Intr-o piata care devenea din ce in ce mai competitiva, jucatorii au descoperit rapid potentialul acestei dimensiuni in procesul de constructie a imaginii si consolidare a reputatiei, ca si premiza pentru succesul comercial pe termen scurt si mediu.
Dealtfel, partea spre care inclina in mod normal balanta etic - profitabil in activitatea CR ramine inca un subiect discutat si disputat. Problematica este una globala, KPMG International Survey of Corporate Responsibility Report 2005, studiu realizat pe un esantion de aproape 1600 de companii reprezentative la nivel global, arata ca motivele pentru care organizatiile implementeaza activitati de tip CR sint diverse, atit economice (74%), cit si etice (53%). In top se situeaza dorinta de motivare a angajatilor, preocuparile pentru management-ul si reducerea riscului sau pentru stimularea inovatiei. Dupa cum concluzioneaza autorii studiului, corporatiile se afla inca in cautarea propriului drum de constructie a strategiei de implicare sociala, care in esenta este diferita pentru fiecare organizatie in parte.
Ca atare, nu exista inca un tipar recomandat pentru dimensiunea de CR in cadrul activitatii unei companii. In plan general, preocuparea ramine integrarea activitatilor de CR in strategia de dezvoltare si in structura operationala a unei organizatii, in contextul unei economii din ce in ce mai globalizate. In Romania, provocarea consta in a depasi asumptia actuala, in a constientiza faptul ca responsabilitatea sociala nu este numai un instrument de maximizare a valorii prin constructie de imagine, ci un element esential al succesului pe termen lung, care este direct legat de performantele sociale si de mediu ale comunitatii.
O integrare organica a companiei in societate potenteaza, sedimenteaza, consolideaza. Proiecteaza legaturile cu segmentele de public tinta in sfera intangibilului acolo unde valoreaza mai mult, unde sunt greu atacabile si dificil de copiat, unde creeaza valoare reala, acolo unde fac intr-adevar o diferenta.
# # #
Articol realizat de Alexandra Dinita, General Manager Free Communication, pentru www.responsabilitatesociala.ro.
www.responsabilitatesociala.ro este un un program care isi propune sa convinga companiile romanesti sa investeasca in dezvoltarea societatii si a comunitatilor in care functioneaza. Programul este realizat de agentia de consultanta in comunicare online Selenis, in parteneriat cu JTI Romania si este sustinut de wall-street.ro.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
