Mesajul de maxima prioritate al comentariului sau a fost ca natiunile trebuie sa abordeze intreaga gama a problemelor structurale care alimenteaza tensiunile curente dintre marile puteri - de exemplu, iresponsabilitatea fiscala a SUA sau neaccentuarea consumului in politica economica a Chinei - si din economiile emergente, explica John Hardy, Consultant FX in cadrul Saxo Bank.

"Acestea din urma (n.r. - economiile emergente) se confrunta cu o presiune puternica din partea fluxurilor de capital care intra si ies din tarile lor precum furtunile violente in conditiile in care boom-urile speculative sunt cand mai intense, cand mai slabe. Ca exceptie, presedintele Bancii Mondiale a mentionat ca lumea ar trebui sa ia in calcul utilizarea aurului ca „punct international de referinta pentru asteptarile pietei cu privire la inflatie, deflatie si valorile viitoare ale valutelor” si a adaugat ca piata „foloseste aurul, in prezent, ca bun/ capital monetar”. Cat se poate de adevarat", considera John Hardy.

El a adaugat ca afirmatiile lui Rober Zoellick sunt usor de respins ca fiind visul unui internationalist care si-ar dori mai mult decat orice sa vada cum organizatii ca FMI si Banca Mondiala isi extind puterea si influenta.

Citeste si:

Dolarul american isi pierde deja statutul, iar euro nu reprezinta o alternativa serioasa. "Piata isi pierde increderea in valutele fara acoperire. In timp ce cateva dintre cele mai bune marfuri si valute ale pietelor emergente au depasit usor aurul si nu se afla inca la praguri minime record fata de metalul pretios, lista se scurteaza rapid", a adaugat consultantul din cadrul Saxo Bank.

O valuta mondiala in aur ar accelera decesul valutelor fara acoperire, pentru ca daca ar deveni un element auxiliar legal intr-o tara, alaturi de valuta fara acoperire a acelei tari, in scurt timp ar face ca acea valuta sa fie nefolositoare. "In prezent, nicio natiune nu este pregatita sa mearga catre un standard al aurului, intrucat asistam la ultimele zile ale Keynesianismului si intrucat orice solutie de acest fel va fi perceputa ca o pierdere a controlului suveran asupra monedei din tara. Guvernelor le place sa tipareasca bani - este modalitatea prin care acestea concentreaza puterea, lupta in razboaie pe care nu si le permit si taxeaza populatia fara permisiunea acesteia din urma. Pana cand nu mai pot", a concluzionat John Hardy.