WALL-STREET.RO: In actualul context macroeconomic si cu cifrele bugetare prezente, ati recomanda continuarea acordului cu FMI?

Klaus Iohannis: Sa vedem, in primul rand, cum se incheie sau daca se incheie prezentul acord pe care il avem cu organismele financiare internationale si cu UE. Este o premiera in istoria colaborarii cu FMI si Banca Mondiala ca evaluarea acordului sa se faca altundeva decat in Romania, cum s-a intamplat acum, prin discutiile care au avut loc la Bruxelles.

La ultima evaluare, in vara, acordul a fost practic „inghetat”, odata ce Guvernul a prezentat niste masuri cu care FMI nu a fost de acord. Este de inteles, daca ne gandim la tot felul de declaratii de intentie si masuri populiste, chiar electorale, care abunda de ceva vreme pe agenda Guvernului. Probabil ca FMI si ceilalti parteneri externi ar fi privit mult mai constructiv reducerea CAS daca Guvernul si-ar fi facut temele temeinic, inca din 2013, cu masuri credibile, astfel incat sustenabilitatea unei asemenea masuri sa nu fie pusa sub nicio forma sub semnul intrebarii. Pana la urma, din toata aceasta chestiune are de pierdut economia, iar efectele nu se vor vedea neaparat acum, ci mai degraba din 2015.

In opinia mea, Romania nu are de pierdut de pe urma unui acord cu organismele financiare internationale, insa in conditiile in care exista o strategie clara si avem de rezolvat probleme cu adevarat presante. Experientele recente ne arata ca in absenta unor conditionalitati, venite de regula din exterior, guvernele n-au avut abordari si reforme tocmai consecvente.

In acelasi timp, cred ca trebuie sa vina si vremea desprinderii din plasa de siguranta a institutiilor internationale, insa aceasta reclama o guvernare serioasa, bazata pe maturitate politica, bunacredinta si viziune.


WALL-STREET.RO: Considerati ca reducerea CAS este cea mai buna masura de stimulare a economiei in contextul in care se anunta un 2015 foarte greu in ceea ce priveste tintele asumate cu UE?

Klaus Iohannis: Impreuna cu colegii din PNL, am sustinut necesitatea reducerii impozitarii asupra muncii inca din 2013. In aceasta privinta, Romania avea un dezavantaj evident chiar in cadrul UE. De exemplu, cu o povara fiscala totala asupra muncii de 45%, Romania era pe locul 7 in Uniunea Europeana, deasupra multor tari recunoscute ca profil fiscal prin nivelul ridicat de impozitare. In aceste conditii, este lesne de inteles paradoxul cu care Romania se confrunta: salariile sunt mici, in timp ce costurile cu forta de munca sunt mari. Iar de aici decurg dificultati suplimentare in privinta crearii de noi locuri de munca, care sa fie si stabile si bine platite.

Sa va ofer un exemplu care mi se pare foarte sugestiv: potrivit clasamentului competitivitatii globale, Romania se gaseste pe pozitia 140 din toate cele 144 de tari in privinta efectelor negative pe care taxarea le are asupra stimulentelor economice ale muncii. In acest sens avem inca multe de facut, caci reducerea CAS cu 5 puncte procentuale trebuie insotita si de alte masuri. Trebuie sa fim onesti, sistemul contributiilor sociale necesita reforme mai cuprinzatoare, dincolo de masurile concrete de relaxare fiscala.

Am avut de-a face recent cu un ping-pong institutional intre Guvern si Presedintie.

Din pacate, reducerea CAS vine, totusi, intr-un moment in care mediul de afaceri este bulversat, in care oamenii de afaceri nu stiu cat de sustenabile sunt masurile de stimulare ale guvernului. Dupa parerea mea, unele masuri bune esueaza lamentabil, fie pentru ca momentul este prost ales, fie pentru ca mediul economic nu mai are incredere in sustenabilitatea masurilor respective. Aceasta este cea mai mare problema, daca mediului de afaceri ii lipseste increderea, atunci reducerea CAS nu va produce efectele economice scontate, iar bugetul statului risca sa se intoarca intr-o zona de risc.

Din pacate, am avut de-a face recent cu un ping-pong institutional intre Guvern si Presedintie, care poate a subminat tocmai beneficiile pe care reducerea CAS ar fi trebuit sa le ofere. Si tot din pacate, se pare ca mediul de afaceri nu a ramas convins ca in 2015 reducerea CAS nu va fi compensata, din punctul de vedere al impactului bugetar, prin noi taxe si impozite. Ceea ce, fireste, i-ar anula sensul si efectele economice.

Aveti dreptate cand spuneti ca 2015 va fi un an greu. Din punct de vedere bugetar, Romania va trebui sa faca fata tintei de deficit structural de 1% din PIB, ceea ce inseamna pentru 2015 o tinta de deficit bugetar de 1,4% din PIB. De aici rezulta un efort suplimentar, de reducerea deficitului cu 0,8% din PIB. Daca adaugam si impactul bugetar al reducerii CAS prezentat de Guvern, rezulta o ajustare negativa de aproape 11 miliarde lei, in conditiile in care economia nu merge deloc conform prognozelor.


WALL-STREET.RO: Cum ati cuantifica riscul revenirii la un impozit progresiv sau cresterea altor taxe, in contextul incasarilor slabe la buget si a tintelor bugetare pentru 2015?

Klaus Iohannis: Am avertizat de mai multe ori, inca de la momentul in care Victor Ponta anunta reducerea CAS fara sa existe acordul FMI, ca viitorul fiscal al Romaniei poate insemna abandonarea cotei unice. Si aceasta nu din cauza reducerii CAS, care poate deveni insa mobilul perfect. Nimeni nu trebuie sa aiba iluzia ca, pe fondul unei guvernari incepute cu noi, PSD-ul a devenit subit un iubitor al cotei unice de impozitare. Avem cateva exemple clare de politici selective, cum ar fi impozitarea constructiilor speciale, care intra in contradictie cu principiile cotei unice.

PSD abia asteapta sa renunte la cota unica de impozitare!

Trebuie sa o spunem explicit: PSD abia asteapta sa scape de orice presiune electorala pentru a renunta la cota unica de impozitare, pe care practic o demoniza, daca ne amintim bine, la momentul introducerii ei. Stanga indrageste impozite mari si redistribuirea avutiei, astfel incat clasa de mijloc sa sustina din punct de vedere fiscal-bugetar tot felul de proiecte fanteziste. Care, macar daca le-ar vedea cineva realizate... dar nu vedem din pacate mare lucru, nici locurile de munca promise, nici sutele de kilometri de autostrada, nici macar manuale scolare la inceputul anului.

Ne asteptam, intr-adevar, ca la un an de la reorganizarea administratiei fiscale, colectarea bugetara sa mearga mai bine, astfel incat sa poata fi compensate fara riscuri unele obligatii bugetare. Din pacate, evaziunea fiscala este in continuare in floare, iar din cate se pare Guvernul se indreapta intr-o directie gresita. Ba introduce impozite, ba le scade, ba lupta impotriva evaziunii fiscale, ba nu lupta, daca e sa ne luam dupa rezultate. Este o aventura, oricum, sa incercam a deslusi ce va face in continuare Guvernul, dincolo de diverse anunturi electorale care prevad reduceri de impozite sau cresteri continue de pensii.

Oricum, pentru binele economiei, se pare ca oamenii au devenit mult mai realisti, caci s-au obisnuit ca de multe ori guvernul sa dea cu o mana pentru a veni apoi, eventual dupa alegeri, sa ia cu doua.


WALL-STREET.RO: Ce credeti ca ar trebui facut pentru deblocarea investitiilor publice?

Klaus Iohannis: In primul rand, trebuie sa vedem ca guvernul functioneaza cu adevarat. Insa, daca facem abstractie de teleguvernarea de dinaintea sedintelor saptamanale de guvern, cifrele ne ofera o imagine cu adevarat ingrijoratoare in materie de executie bugetara. In privinta investitiilor publice, guvernul ne-a oferit cea mai clara proba de incompetenta: cheltuielile de capital efectuate sunt cu 30% mai mici decat cele 2013, iar cheltuielile aferente programelor cu finantare europeana au scazut aproape cu 50%.

Este limpede ca avem de-a face cu o problema de organizare, de proiectie, de seriozitate in selectarea si implementarea proiectelor de investitii. Este de-a dreptul rusinos, dincolo de implicatiile economice negative, ca guvernul sa nu poata cheltui ceea ce si-a propus. Nu doar ca guvernul nu se poate tine de programul de incasari ci, poate chiar mai grav, guvernul este incapabil sa-si respecte propriul program de cheltuieli. De exemplu, pe primul semestru, cheltuielile bugetare au fost cu cca. 9,5 miliarde mai mici decat prevederile bugetare. De fapt, in afara cheltuielilor de personal, la toate celelalte capitole bugetare s-au inregistrat nerealizari.

Oricum, in materie de investitii, trebuie sa atragem atentia ca nu doar bugetul, dar si economia este in suferinta, deoarece mediul de afaceri se confrunta cu o lipsa de perspectiva economica. Chiar si in 2013, in ciuda unei cresteri economice record, activitatea investitionala a fost mult sub asteptari, - formarea capitalului a scazut, dupa cum ne arata statistica. Se pare ca, in absenta predictibilitatii fiscale si legislative, mediul de afaceri a avut o abordare foarte reticenta in privinta investitiilor, fapt confirmat si de cele mai recente date ale INS.

Tocmai de aceea, principala directie ar trebui sa fie imbunatatirea capacitatii administrative de a implementa politicile economice, astfel incat guvernantii sa nu fie doar simpli gestionari ai unei situatii, ci sa si modeleze cadrul administrativ, fiscal-bugetar, astfel incat sa serveasca nevoile economiei.

WALL-STREET.RO: Numiti 3 masuri concrete pentru problema somajului in randul tinerilor?

Klaus Iohannis: Ar fi simplu sa ne limitam la doar cateva masuri, care sa poata rezolva totul. Oricum, stiti prea bine, presedintele nu face si nici nu aplica politici economice. Suntem insa cu totii datori sa semnalam o situatie care tinde sa devina cronica, si anume lipsa de perspectiva profesionala si sociala pe care tinerii nostri o resimt de mai multi ani.

Somajul in randul tinerilor este o problema delicata!

Este ingrijorator faptul ca, dupa cum arata statisticile, atat de multi tineri romani doresc sa lucreze in alte tari, desi somajul in randul tinerilor este o problema delicata nu doar la noi. Este cu atat mai ingrijorator cu cat, in prezent, rata somajului in rindul tinerilor se apropie de pragul psihologic de 25%, fiind peste media europeana in aceasta privinta.

Solutiile nu sunt neaparat punctuale, ci trebuie inscrise intr-o anumita viziune cu privire la relatia dintre scoala si viata, dintre sistemul educational si piata muncii. Dintotdeauna am considerat ca educatia nu trebuie privita ca scop in sine, ci ca investitie pe termen lung. Din acest punct de vedere, somajul ridicat in rindul tinerilor in Romania reflecta nu doar neajunsuri ale economiei, ale pietei muncii, ci si o problema structurala profunda a scolii romanesti. De aceea, in opinia mea, sistemul educational are nevoie de mai multa flexibilitate, astfel incat sa poata evolua in pas cu exigentele economiei.

Citeste si:

La nivelul UE exista diverse programe cu finantare pentru crearea de locuri de munca si pregatirea profesionala a tinerilor. Trebuie sa exploatam toate oportunitatile oferite de asemenea programe. O alta directie, de care Romania ar avea mare nevoie, mai ales in etapa actuala, ar trebui sa fie axata pe dezvoltarea antreprenoriatului in randul tinerilor. Intr-o majoritate covarsitoare, tinerii sub 30 de ani au o atitudine pozitiva fata de antreprenoriat, pe care insa trebuie sa o incurajam prin politici stimulative. In viziunea mea, trebuie sa facem o prioritate din sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii, a capitalului romanesc, a sectoarelor bazate pe inovatie si tehnologie, astfel incat talentele noastre sa doreasca sa ramana in Romania.


WALL-STREET.RO: Daca ati fi astazi presedinte si, tinand cont de situatia geopolitica de la granita Romaniei, care ar fi strategia de abordare a crizei din Ucraina?


Klaus Iohannis:
Din pacate, nici Romania nici Polonia, ca state vecine ale Ucrainei, nu sunt implicate nemijlocit in formatul de negociere privind criza din Ucraina. Insa ca stat membru al UE si NATO, Romania sprijina Ucraina, iar aceasta implicare si acest sprijin al Romaniei, coordonate cu partenerii euroatlantici, trebuie sa continue. As remarca aici aspectul deosebit de important al participarii Romanieila Fondul de Sprijin pentru dezvoltarea capacitatii de aparare cibernetica a Ucrainei, creat prin participarea voluntara a tarilor membre NATO. Ucraina, ca stat care si-a declarat limpede optiunea euroatlantica, are nevoie astazi mai mult ca oricand de sprijinul si suportul Romaniei, iar tara noastra este dispusa sa le ofere.

In ceea ce priveste relatia bilaterala, incurajez construirea unei relatii speciale, strategice, intre Romania si Ucraina, bazata pe incredere si predicitibilitate, nu pe suspiciune sau stereotipuri din vremurile sovietice. Increderea si predictibilitatea au lipsit de multe ori si au facut ca relatia bilaterala Bucuresti – Kiev sa nu se ridice la inaltimea si intensitatea dorita de cele doua parti.

In calitate de presedinte al Romaniei, voi face tot ce sta in puterea mea pentru a depasi aceste impedimente. Din aceasta relatie bilaterala nu poate lipsi in niciun caz problematica romanilor care traiesc in Ucraina si ale caror drepturi trebuie sa fie promovate si respectate cel putin la nivelul la care drepturile ucrainenilor sunt respectate in Romania. Romanii din Ucraina nu trebuie sa fie ceva care desparte natiunile noastre, ci o punte de comunicare si cooperare.

O asemenea punte trebuie sa porneasca insa de aici, din interior, de la increderea si speranta pe care noi, ca societate, trebuie sa ni le recastigam.

WALL-STREET.RO: Ce aveti in plus fata de alti prezidentiabili liberali post-decembristi, astfel incat sa deveniti primul presedinte liberal?

Klaus Iohannis: Cred ca cel mai bine ar putea sa raspunda oamenii care ma cunosc, cei care ma sustin si alaturi de care am ales sa intru in aceasta lupta politica. Din punctul meu de vedere, acest moment politic trece dincolo de alegerea propriu-zisa a presedintelui Romaniei, este vorba de sansa unei schimbari fundamentale a societatii romanesti, nu doar la nivel politic, ci si la nivel de cultura institutionala si viziune economica.

Pentru Romania nu este suficient doar un presedinte cu viziune de dreapta, cu vederi liberale. Trebuie sa recunoastem ca nu ne-au lipsit atat politicile liberale, cat liberalismul, ca viziune si stare, ca factor de acumulare si dezvoltare, ca ingredient esential al clasei de mijloc, care aproape ca lipseste in Romania zilelor noastre. Eu chiar cred ca Romania europeana nu este doar un slogan politic, prin care politicienii de profesie au cautat sa intretina speranta. Avem toate atuurile pentru a aduce Europa, cu toate valorile ei, si in Romania, asa cum am incercat si inclin sa cred ca am si reusit la Sibiu, in buna masura.

Pentru aceasta, insa, presedintele tarii trebuie sa fie un model de civilitate, onestitate si bun simt, insa in acelasi timp intransigent cu orice derapaj institutional. Sunt un om riguros si apreciez calitatea lucrului bine facut. Apreciez valoarea umana si profesionala si sunt convins ca o societate se regaseste pe sine atunci cand isi recunoaste o ierarhie justa a valorilor. Imi doresc sa fiu primul presedinte care sustine o adevarata ierarhie a valorilor in societatea romaneasca.

WALL-STREET.RO: Care credeti ca este principala greseala a guvernului Victor Ponta pe zona de fiscalitate?

Klaus Iohannis: Ar fi fost bine sa fie cat mai putine greseli, ne-ar fi usurat sarcina pentru ceea ce va urma. Nu sunt specialist in taxe si impozite, insa sunt foarte atent la cerintele mediului de afaceri. Probabil ca ceea ce a lipsit cel mai mult in toata aceasta perioada este predictibilitatea fiscala. Victor Ponta a facut o moda din a taxa si modifica fiscalitatea, normele fiscale, ceea ce a tinut practic mediul de afaceri cu sufletul la gura. Oamenii de afaceri isi consuma energiile mai degraba cu reglementarile guvernului, pentru a se proteja de deciziile gresite ale acestuia, in loc sa investeasca si sa inoveze in zona de business, pentru a fi cat mai competitivi.

Cele mai evidente implicatii s-au vazut recent, cand am fost nevoiti sa constatam ca Romania a intrat in recesiune tehnica, pe fondul unui regres evident al investitiilor, atat cele destinate proiectelor publice, cat si un regres al investitiilor private. Bineinteles ca, in absenta oricarei predictibilitati fiscale, multe companii si-au regandit planurile de investitii. In acelasi timp, guvernul a fost incapabil sa se tina de programul de cheltuieli, astfel incat executia bugetara din 2014 ilustreaza clar scaderea cheltuielilor de investitii – la aproximativ 70% din cele programate, precum si nerealizarea finantarii pentru proiectele europene – la circa 50% din cea programata. Altfel spus, politica bugetara a Guvernului Ponta este cea de austeritate in planul investitiilor, adica tocmai acolo de unde ar trebui sa vina performanta economica si dezvoltarea.

S-a vazut limpede ca guvernului ii lipseste o viziune economica si fiscala articulata, care sa vizeze cateva prioritati. Ba am avut de-a face cu masuri care erau destinate, chipurile, sa stimuleze consumul, cum a fost deja celebra electorata, ba cu masuri destinate investitiilor, cum ar fi masurile asupra carora PNL a insistat, si anume neimpozitarea profitului reinvestit si reducerea CAS. In cele din urma, nici consumul si nici investitiile nu au asigurat cresterea economiei.

Apropos de stimularea consumului, haideti sa ne amintim cu cat fast a fost prezentata electorata, despre care Victor Ponta spunea ca va rezolva problemele bancare a peste 900 de mii de romani. In realitate, observam ca nici cei care au credite si nici bancile nu prea se inghesuie sa participe la aceasta schema, pe buna-dreptate denumita electorata.

Un alt exemplu concludent este impozitarea constructiilor speciale, care este in esenta un impozit asupra activelor economice, asupra investitiilor. S-a vazut clar, imediat ce statistica a consemnat prabusirea cu aproape 10% a investitiilor, guvernul a revenit si a anuntat reducerea impozitului de la 1,5 la 1%. Probabil vor sa spuna ca au facut si relaxare fiscala. Oricum, avem toate semnele unor politici economice fara orizont, care nici macar n-au respectat programul de guvernare cu care Victor Ponta a venit in Parlament.

WALL-STREET.RO: Care este valoarea liberala in care credeti cel mai mult?

Klaus Iohannis: Dintotdeauna am considerat ca liberalismul si politicile de dreapta sunt cele mai propice directii pentru dezvoltarea economica. Insa valorile adevarate ale liberalismului nu tin doar de avantajele economice. Oamenii isi doresc sa fie liberi, lupta si se sacrifica pentru a fi liberi, nu doar pentru a avea frigiderele mai pline sau castiguri mai mari.

Cred in valoarea libertatii individuale, fara de care nici nu putem pretinde sau discuta despre demnitate umana si respectul fata de individ, despre o societate moderna si democratica. Cand oamenii dispun de libertate – economica si politica – sansele prosperitatii sunt mai mari.

In prezent, Romania are nevoie ca de aer de libera initiativa, de antreprenoriat, de consolidarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii, caci de aici ne vine bunastarea si crearea de locuri de munca. Din pacate, in toata aceasta perioada de tranzitie, inca nu am reusit sa conturam o strategie coerenta de sustinere a capitalului romanesc, a clasei de mijloc, indeosebi pentru si prin intermediul intreprinderilor mici si mijlocii.

DISCLAIMER: Redactia wall-street.ro isi propune sa realizeze si sa publice interviuri pe teme economice cu toti candidatii inscrisi pentru alegerile prezidentiale.