Premierul Victor Ponta a anuntat o noua formula a Executivului, care a trecut printr-o mini-remaniere, in urma demisiilor prezentate de catre Ioan Rus si Victor Paul Dobre. wall-street.ro va propune un scurt bilant al Guvernului aflat la prima modificare importanta de componenta in cele trei luni de mandat petrecute la Palatul Victoria.
Executivul condus de Victor Ponta a fost investit de Parlament, cu 284 de voturi "pentru" si 92 de voturi "impotriva", conform rezultatului anuntat oficial in plenul Parlamentului, desi erau necesare voturile favorabile a 231 de parlamentari. Aceasta investire a reprezentat, insa, a sasea ceremonie de depunere a juramantului de catre ministrii unui Cabinet la Palatul Cotroceni in fata lui Traian Basescu, aflat de opt ani la conducerea tarii, dupa experimentele Tariceanu, Boc si Ungureanu.
Dar, dincolo de pasiunile doctrinare la moda ale unora sau interesele existente pe scena politica romaneasca, numirea lui Florin Georgescu in functia de ministru al Finantelor si vicepremier in noul Guvern, venit din pozitia de prim-viceguvernator al BNR, „reprezenta o garantie ca politicile bugetare nu vor duce la derapaje”, dupa cum declara chiar Mugur Isarescu, guvernatorul bancii centrale, facand probabil referire la fostele investituri la finante din era Boc, precum Gheorghe Pogea, care a contribuit decisiv la adanicrea recesiunii din Romania prin impozitul forfetar sau domnul Ialomitianu.
"Din punct de vedere al conlucrarii cu Ministerul Finantelor Publice si in general cu politica economica a Guvernului, din punct de vedere al mixului de politici fiscale si monetare este categoric un castig. Avem de colaborat cu o persoana cu o vasta experienta si in domeniul financiar-fiscal, dar si in domeniul bancar", a afirmat seful bancii centrale.
Insa, parca in ciuda declaratiilor guvernatorului BNR si optimismului aratat de noul premier, situatia politica continua sa se deterioreze dupa caderea Executivului condus de Mihai Razvan Ungureanu (MRU) si isi arata primele efecte si in economie, sensibila si vulnerabila la astfel de situatii. Cursul de schimb a reactionat primul la caderea guvernului MRU si a continuat sa atinga maxime istorice in fiecare zi. BNR si-a intrerupt ciclul de reducere a politicilor monetare, pe fondul situatiei politice si nici Bursa nu parea a fi indiferenta la contextul actual din tara.
Mai mult, conflictul cu Traian Basescu exacerbeaza si se traduce din plan intern in plan extern afectand puternic increderea in noul regim de la Bucuresti. Se iveste astfel un angrenaj politic la care au participat oameni politici, presa locala si internationala si dupa unele surse si SIE. PDL pierde categoric alegerile locale in fata USL, care se pregateste apoi de marea lovitura: suspendarea lui Traian Basescu (foto), prin sesiune extraordinara. Ponta este acuzat, rand pe rand, de plagiat si de suspendarea democratiei si statului de drept in Romania.
Din pacate pentru Romania, lupta Basescu-Ponta continua si in prezent, avand Curtea Constitutionala (CCR) in calitate de arbitru, care a amanat pentru 40 de zile decizia in urma referendumului din 29 iulie, boicotat de Basescu si contestat puternic de USL, din pricina unui cvorum cerut de CCR pentru 50% + 1 din niste liste electorale oferite de Ministerul Administratiei conform carora trebuia si Pacepa sa voteze. Dar, sa iesim din scandalul politic si sa trecem in revista majoritatea masurilor economice propuse de Guvernul condus de Victor Ponta.
TVA, platita la incasarea facturii. PLUS scutiri de CAS
Premierul desemnat, Victor Ponta, a depus la Parlament, cu prilejul votului la motiunea de cenzura a USL, programul de guvernare, construit sub forma unui document de 53 de pagini, care isi propunea, printre altele reducerea CAS la angajator pentru crearea de locuri de munca, restituirea salariilor si pensiilor, reducerea TVA pentru alimentele de baza, taxarea marilor averi, taxe pe tranzactii financiare, cresterea salariului minim cu 26% pana la 850 de lei.
Dintre acestea, reducerea TVA de la 24% la 9% pentru alimentele de baza va duce la o scadere a preturilor acestor produse cu 15% si la diminuarea semnificativa a evaziunii fiscale, potrivit reprezentantilor patronatelor din domeniu. Victor Ponta a declarat, totusi, ca masura reducerii TVA se va regasi "cel tarziu" in proiectul bugetului de stat pe anul 2013.
"Un prim efect ar fi cresterea incasarilor bugetare. Se va reduce evaziunea fiscala la paine de la 60%, cat este in prezent, la 15-20%", a declarat Aurel Popescu, presedintele patronatului Rompan din industria panificatiei. El a adaugat ca preturile alimentelor de baza se vor micsora cu 15%.
De asemenea, Guvernul a informat FMI in luna iulie despre intentia de a introduce achitarea TVA la momentul incasarii facturii pentru firmele cu cifra de afaceri de maximum 500.000 euro, daca platile sunt efectuate prin banca, data aplicarii urmand sa fie stabilita dupa discutiile oficiale.
Conform acestui sistem, firma care emite factura va achita TVA doar la momentul incasarii sumei din respectiva plata, dar si firma care primeste factura nu va mai putea deduce TVA decat la momentul platii. TVA va fi eligibil pentru decontare in cazul proiectelor finantate din fonduri UE si ca plafonul de deductibilitate va creste de la 20% la 50% in cazul investitiilor in domeniul cercetarii-dezvoltarii. O pondere 92,8% dintre firmele active au o cifra de afaceri sub 500.000 euro, reprezentand peste doua milioane de contribuabili la bugetul de stat.
Pe de alta parte, plata TVA la incasarea facturii, masura propusa recent de Guvernul Ponta, incalca doua principii de baza ale fiscalitatii, cel al neutralitatii si principiul eficientei impunerii, in opinia partenerului firmei de consultanta TPA Horwath, Claudia Stanciu.
Primul ministru a mai anuntat si ca vor fi scutite de la plata CAS la fondul de sanatate, pensii si somaj firmele care angajeaza persoane aflate in somaj cu varsta de sub 25 de ani sau peste 65 de ani. Scutirea va fi valabila timp de un an, cu conditia mentinerii locului de munca inca un an, suplimentar. Scutirea este valabila doar pentru angajator, angajatul urmand sa-si plateasca contributiile de asigurari sociale.
Pentru aplicarea acestor masuri va fi, insa, nevoie de acordul FMI, care urmareste executia bugetara si efectul masurilor guvernului asupra bugetului.
Silicon Valley de Romania?
Guvernul Ponta vizeaza transformarea unor orase mari in centre de dezvoltare regionala dupa modelul patentat in alte tari. De exemplu, Ministerul Economiei a anuntat initiativa lansarii unui “nou pol de crestere” la Cluj care se va dori a ingloba firme dupa modelul Silicon Valley, insa nu a precizat investitiile necesare pentru un astfel de proiect si nici un orizont de timp pentru realizarea lui.
Aces pol de crestere va avea doua componente, una fizica si una virtuala si urmeaza modele similare dezvoltate la Skolkovo si in Luxembourg. Componenta fizica urmareste crearea infrastructurii necesare - transport, cladiri, utilitati - pentru ca firmele din cadrul acestui cluster sa poata functiona in cadrul aceleiasi platforme, asigurand posibilitatile crescute de colaborare. Componenta ordin virtual se bazeaza pe realizarea unei structuri intra-net, care sa usureze schimbul de informatii si colaborarea pe proiecte comune ale membrilor clusterului.
Ministerul Finantelor propune, de asemenea, introducerea unor restrictii automate la nivel bugetar, promovate prin lege, in luna septembrie, cu aplicare din 2013, daca datoria publica neta va depasi nivelurile de 35, 40 sau 45% din PIB. "Vrem sa introducem aceste praguri tocmai pentru a arata ca suntem angajati in procesul de consolidare fiscala", a declarat secretarul de stat Liviu Voinea.
La depasirea pregului de 35% din PIB pentru datoria publica se va activa automat regula potrivit careia ritmul de crestere a cheltuielilor publice nu mai poate depasi rata inflatiei. Aceasta este cea mai importanta masura pregatita pentru pragul de 35% din PIB. Odata cu depasirea pragului de 40%, constructia bugetara va avea ca principala restrictie suplimentara ca bugetele locale trebuie sa fie echilibrate, fara transferuri de la bugetul de stat. In cazul in care datoria publica va trece peste 45%, principala masura va fi interzicerea acordarii de garantii de stat si subventii.
O alta masura anuntata de Victor Ponta viza desecretizarea contractului de la Rosia Montana. Premierul a solicitat direct companiei investitoare sa accepte acest demers, spunand ca "daca acel contract ajuta atat de tare Romania, n-ar avea nimic de ascuns, nu? Doar i s-a facut lobby de la cel mai inalt nivel...", afirma seful Guvernului. Masura a ramas la nivel de discutii prin presa.
In luna mai, premierul a declarat ca decizia care va fi luata de Guvern in proiectul Rosia Montana presupune indeplinirea in prealabil a trei conditii, respectiv existenta unor garantii privind protectia mediului, realizarea unei renegocieri privind participatia statului roman si decuplarea totala a proiectului de lobby-ul si interesul politic. El a adaugat ca nu poate indica la acest moment daca cele trei conditii vor fi indeplinite inainte de alegeri, dupa alegeri "sau poate niciodata".
Rosia Montana Gold Corporation a raspuns solicitatilor verbale ale Premierului referitor la desecretizarea contractului pentru Rosia Montana, ca documentul de asociere cu statul roman e public, dar contractul de licenta e clasificat, fiind necesara schimbarea legii pentru desecretizare.
Ponta: Am mostenit "bombe" precum Oltchim si Hidroelectrica
"Modul de a aborda in viitor problema «baietilor destepti» este de a realiza o piata energetica deschisa, transparenta si publica, astfel incat toate lumea sa stie cine cumpara, cine vinde, la ce pret si ca nu sunt intelegeri ascunse, cu speranta ca peste 5-10 ani va exista un sistem echitabil in care companiile mici sau mari, cu sau fara implicatii politice, vor putea cumpara enegie la acelasi pret", declara, la doua zile de la investirea noului guvern, seful misiunii Fondului Monetar International (FMI) in Romania, Jeffrey Franks (foto), intr-un interviu acordat Wall-Street.ro.
In continuare, Franks mentiona ca "exista unele contracte bilaterale care nu pot fi anulate. Guvernul a negociat cu detinatorii acelor contracte pentru a obtine cel putin preturi mai bune si volume mai mici, astfel incat cat mai multa energie sa mearga catre piata libera. Noi incurajam statul sa intre intr-o noua runda pentru a obtine conditii mai bune in aceste contracte pe termen scurt. Pe termen lung nu vrem sa mai vedem astfel de contracte semnate pe ascuns".De exemplu, Hidroelectrica a inregistrat o paguba de circa 4,5 miliarde lei, respectiv 1,2-1,3 miliarde euro, din contractele bilaterale incheiate cu "baietii destepti". Compania, cel mai mare producator de energie din Romania, a intrat in insolventa in luna iunie, in urma scaderii cifrei de afaceri si a cresterii datoriilor, pe fondul unui "dezastru de management" si al secetei din 2011.
Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica a anuntat luna trecuta ca vrea sa gaseasca solutii amiabile privind aceste contracte, prin discutii cu beneficiarii acordurilor, mentionand insa ca, daca acestia nu vor accepta noile conditii, contractele vor fi denuntate. Zis si facut! Administratorul a denuntat rand pe rand contractele directe incheiate de producatorul de electricitate, cu firma Energy Holding, unde din analize rezulta ca acesta a generat, din 2006, pierderi de 1,4 miliarde de lei si alte cinci contracte, cu Euro-P.E.C., EFT, Alpiq RomIndustries si Alpiq RomEnergie.
In 2010, Hidroelectrica a vandut 60% din energia produsa de catre asa-zisii „baieti destepti”.
"Guvernul a mostenit adevarate "bombe" economice, precum situatia Oltchim sau a Hidroelectrica, si are obligatia sa le rezolve prin eliminarea coruptiei politice si a avantajelor materiale de care beneficiaza cei implicati in operatiuni de fraudare a banilor publici", afirma, de asemenea, premierul Victor Ponta, uitand insa faptul ca o parte din contractele directe de vanzare a energiei, la preturi sub cele din piata, au fost incheiate de Hidroelectrica intre 2001 si 2003, in perioada guvernarii PSD si expira in 2014, 2015 sau 2018. Bineinteles, o mare parte din vina revine si guvernarilor ulterioare, care au continuat politica de saracire a statului prin acest contracte.
Denuntarea inseamna intreruperea furnizarii de energie catre acele companii si catre acei traderi. Furnizarile catre Energy Holding, de exemplu, vor fi intrerupte pe 15 august.
"Vestile de la Hidroelectrica sunt foarte bune si ce nu au reusit niciun guvern pana acum si niciun presedinte care se lupta pe la televizor am reusit noi: faptul ca s-au reziliat, inteleg, toate contractele bilaterale. Sper sa se mearga si se va merge pana la capat, nu mai pierdem peste un miliard si jumatate de euro din cauza unor decizii, semnaturi ale domnului Videanu sau ale altor domni ca si Videanu", a spus Ponta la inceputul sedintei de guvern din 25 iulie a.c..
Iesirea din insolventa a producatorului de energie electrica ramane inca asteptata, avand in continuare contracte, la preturi sub cele din piata, doar cu Alro, Elsid si Electrocarbon.
"Daca Basescu se intoarce la Cotroceni, raman prim-ministru"
Joi, Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a anuntat ca amana pana pe 12 septembrie decizia privind validarea sau invalidarea referendumului, in vreme ce vineri judecatorii au anuntat ca se intrunesc in 31 august pentru a analiza actele pe care le-au solicitat Guvernului.
Pe de alta parte, Victor Ponta a anuntat recent faptul ca "daca Basescu se intoarce la Cotroceni, eu raman prim-ministru [...] Recunosc: vreau sa fiu prim-ministru cu Crin Antonescu presedinte".
La randul sau, presedintele suspendat, Traian Basescu, a declarat ca "revenirea la Cotroceni nu mai e o prioritate. Pentru mine miza cea mai mare este demantelarea retelelor de fraudare a proceselor electorale si stabilirea responsabilitatilor pentru cei care dupa ce au organizat un referendum il neaga ei insisi. Nici nu ma intereseaza termenele CCR".
Pe cine sa iei in serios? Cert este ca actuala criza politica afecteaza mediul de afaceri, domeniu pe care fostul ministru Lucian Isar il avea in portofoliu. Isar a demisionat, in urma unor discutii avute cu premierul Victor Ponta, care a luat act de decizia acestuia, din din functia de ministru delegat pentru Mediul de Afaceri, iar portofoliul ar urma sa ii revina lui Mihai Voicu, vicepresedinte al PNL.
Potrivit surselor politice, Isar a cerut liderilor USL asigurari ca aceasta perioada de instabilitate politica nu va mai dura mult. Isar a spus ca actuala criza politica afecteaza exact domeniul de care el se ocupa, adica mediul de afaceri. Sursele au mentionat ca, neprimind aceasta asigurare, el a decis sa demisioneze din Guvern. Decizia lui Isar vine in contextul remanierii guvernamentale.
Ioan Rus si-a anuntat demisia din functia de ministru de Interne din cauza “presiunilor” la care a fost supus in urma referendumului de demitere a lui Traian Basescu. Tot el a anuntat si demisia ministrului Administratiei, Paul Victor Dobre.
Ulterior, Victor Ponta a anuntat ca i-a propus ca ministri pe Mircea Dusa la Ministerul de Interne, pe Radu Stroe ca ministru delegat pentru Administratie Publica, pe Titus Corlatean la Ministerul de Externe, pe Dan Sova pentru Relatia cu Parlamentul si pe judecatorul Mona Pivniceru la Justitie.
El a precizat ca propunerile au fost accepate de catre presedintele interimar Crin Antonescu, iar ceremonia de depunere a juramantului de catre noii ministrii ar putea fi organizata luni seara.
Premierul Ponta a mai declarat ca spera ca Andrei Marga, retras de la conducerea Ministerului de Externe, sa accepte noile atributii care ii vor fi acordate, fara sa precizeze care sunt acestea.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Despre autor
Te-ar putea interesa și:
