Nouă țări din UE cer autorităților europene să limiteze susținerea pentru ruși și bieloruși în sport
Adresată comisarului european pentru echitate între generaţii, tineret, cultură şi sport, Glenn Micallef, propunerea vizează organisme importante, precum CIO, World Aquatics şi Federaţia Internaţională de Scrimă (FIE).
Această iniţiativă marchează cel mai puternic demers colectiv de până acum al statelor membre UE de a utiliza pârghiile financiare ale blocului comunitar împotriva organismelor sportive internaţionale în chestiunea revenirii sportivilor ruşi şi belaruşi, pregătind terenul pentru o posibilă confruntare între guvernele europene şi mişcarea olimpică în perspectiva Jocurilor de la Los Angeles din 2028.
CIO, World Aquatics şi FIE nu au răspuns imediat solicitărilor de a comenta. Pe 7 iulie, Comitetul Executiv al CIO a ridicat provizoriu suspendarea Comitetului Olimpic Rus şi a precizat că restricţiile anterioare impuse sportivilor ruşi nu mai sunt în vigoare.
Cele nouă ţări europene, Estonia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, România şi Suedia, au solicitat excluderea acestor organisme de conducere din programul Erasmus+ al UE şi din alte programe de sprijin financiar.
Dacă rușilor și bielorușilor li se permite revenirea în sport, se ignoră realitățile din Ucraina
"Respectul pentru drepturile omului, statul de drept şi relaţiile paşnice între naţiuni se numără printre principiile fundamentale care stau la baza sportului internaţional şi a mişcării olimpice", au afirmat aceste state în scrisoare.
Cele nouă ţări au declarat că permiterea revenirii sportivilor ruşi şi belaruşi în competiţii ignoră realitatea cu care se confruntă sportivii ucraineni, aflaţi în imposibilitatea de a se antrena în condiţii egale din cauza strămutării, a distrugerii infrastructurii sau a încorporării în forţele armate.
"Orice afirmaţie potrivit căreia sportul poate fi separat de politică sună a vorbe goale în condiţiile în care mii de ucraineni nevinovaţi şi-au pierdut viaţa, iar sportul continuă să fie instrumentalizat de regimurile din Rusia şi Belarus", se arată în declaraţie.
Pe lângă retragerea sprijinului financiar acordat organismelor sportive, cele nouă ţări au propus limitarea implicării organizaţiilor care nu respectă normele în forurile sportive europene cheie şi în discuţiile privind dezvoltarea coordonate de UE.
CIO şi-a apărat decizia de ridicare a suspendării Comitetului olimpic din Rusia
Într-o scrisoare adresată comisarului european pentru Sport, Glenn Micallef, ţările au îndemnat Uniunea Europeană să înceteze finanţarea organismelor sportive, inclusiv CIO, World Aquatics şi Federaţia Internaţională de Scrimă, care au permis sportivilor ruşi şi belaruşi să revină în competiţii. Cele nouă ţări sunt Estonia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, Suedia şi România.
Un purtător de cuvânt al CIO a declarat pentru Reuters că suspendarea ROC, care era în vigoare din octombrie 2023, a fost ridicată la începutul acestei luni, după ce forul olimpic de la Moscova a retras din componenţa sa organismele sportive regionale din teritoriile ucrainene ocupate, motivul pentru care a fost iniţial sancţionat.
CIO a declarat că decizia a fost provizorie şi nu a semnalat o schimbare mai amplă a poziţiei sale faţă de Rusia. "CIO trebuie să navigheze prin realităţile complexe şi consecinţele contextului geopolitic actual", a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al CIO.
"Comitetul Internaţional Olimpic trebuie să îşi susţină misiunea de a păstra o platformă sportivă bazată pe valori şi cu adevărat globală, care să ofere speranţă lumii", a adăugat purtătorul de cuvânt, subliniind că CIO va continua să nu organizeze evenimente în Rusia şi să nu invite oficiali ai guvernului rus la evenimentele sale.
Nu a fost luată nicio decizie cu privire la utilizarea drapelului, culorilor sau imnului naţional rusesc la viitoarele Jocuri Olimpice. CIO a menţionat, de asemenea, că toate competiţiile din afara Jocurilor Olimpice ţin de autoritatea federaţiilor internaţionale relevante.
Organismul olimpic a declarat că a consolidat şi Carta Olimpică, solicitând Comitetelor Olimpice Naţionale ''să se asigure că sportivii selectaţi pentru Jocuri sunt aleşi nu numai pe baza meritelor sportive, ci şi pe baza capacităţii lor de a acţiona ca modele care promovează o societate paşnică prin sport".
