"Nu vom concura bineinteles cu restaurantele, probabil ca viitorul Centrului Vechi al Bucurestiului va inclina spre ceea ce se intampla in prezent. Dar cred ca reabilitarea si readucerea spiritului se poate face numai cu institutii care au si resurse financiare. Nu cred ca reabilitarea s-ar putea face numai cu bani bugetari sau de la municipalitate", a afirmat Isarescu, prezent la lansarea volumului "Centrul istoric financiar-bancar al Bucurestilor", semnat de arhitectul Cristina Turlea.

Guvernatorul bancii centrale spune ca dezvoltarea financiar-bancara nici n-ar mai permite pentru cladirile din zona istorica sa fie sedii de banca, aratand ca inclusiv in City-ul londonez sau pe Wall Street mai sunt doar putine sedii centrale ale marilor institutii financiare.

"Sa nu cumva sa ne gandim ca putem reface centrul financiar-bancar al Bucurestiului ca atare. (...) Cred ca sa readucem o parte din institutiile financiare in Centrul Vechi se mai poate. Bursa de Valori ar fi un exemplu si ar trebui sa revina in cladirea Bibliotecii Nationale. Camera de Comert a rascumparat aceasta cladire, care pastreaza si ringul bursei. Simbolul bursei, ringul, refacut, ar arata ca aceasta tara are traditie. A pastra istoria si a o readuce in prezent este o datorie a acestei generatii", a mai spus Isarescu, potrivit Mediafax.

Valentin Ionescu, directorul general al Bursei de Valori, declara recent pentru Wall-Street.ro ca Mugur Isarescu a propus refacerea centrului financiar interbelic, prin mutarea Bursei fie in fostul sediu, care acum apartine Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, fie intr-o alta cladire din Lipscani.

Bursa de Valori Bucuresti

Bursa de Valori Bucuresti

"Centru berarilor", o minciuna, "o ciupercareala" de restaurante si cafenele

Guvernatorul BNR crede ca societatea romaneasca de astazi nu este mult schimbata fata de cea din perioada interbelica, desi exista diferente in ceea ce priveste calitatea oamenilor care formeaza elitele.

"Credeti ca atunci (in perioada interbelica - n.r.) nu trebuia sa castige un om bani din CA-ul de la o banca importanta. Nu ne-am schimbat, numai ca atunci erau oameni de alta calitate", a spus Isarescu.

El a mediat o disputa intre vorbitorii invitati la lansarea de carte privind perspectivele de dezvoltare ale Centrului Vechi al Bucurestiului si sansele ca astfel de manifestari sa influenteze in vreun fel deciziile viitoare.

Dan C. Mihailescu a fost vocea cea mai critica, sustinand ca asista la un maslu, intrucat Centrul Vechi nu mai poate fi reinviat, chiar daca i se face respiratie "gura la gura".

"Toti imobiliarii, ghertoii, bastanii asteapta ca niste vulturi acel cutremur de opt grade ca sa ridice niste blocuri turn", si-a inceput discursul Mihailescu.

El a continuat aratand ca asa-numitul "Centru al berarilor" nu e decat o minciuna, "o ciupercareala" de restaurante si cafenele fara niciun specific, unde servirea lasa mult de dorit.

"Toata aceasta ciupercareala, acest hedonism din Centrul Vechi imi aminteste de ce zicea Plesu referindu-se la euforia dezastrului specifica romanului", a afirmat criticul literar.

Dincolo de virulenta ironica cu care a descris maniera consumerista in care functioneaza localurile din Centrul Vechi, inclusiv Carul cu Bere, Mihailescu a observat ca niciunul dintre proprietari nu investeste cu adevarat in subsolurile acestor cladiri, in structura de rezistenta.

"Acoperite pana la mijloc cu umbrele bastanilor care si-au deschis cafenele, aceste cladiri arata in partea de sus ca niste guri stirbe", a mai spus Mihailescu.

Citeste si:

Academicianul Dinu C. Giurescu (foto dreapta) a respins ideea unui maslu si a aratat ca pesimismul nu inseamna participarea la euforia dezastrului, pentru ca exista solutia unei atitudini critice, care de multe ori intr-adevar lipseste in Romania.

Pe de alta parte, Giurescu s-a intrebat ce impact au astfel de lucrari si de manifestari in constiinta politicului si al autoritatilor, in aceste vremuri, "stranii", in care momente istorice si personalitati deosebite sunt terfelite, "sunt facute tradatori".

"Ai un fel de respect pentru cei din interbelic. Cand 40% nu aveau stiinta de carte, dar aveau o stiinta de a cultiva pamantul, iar elita culturala era cu adevarat emblema tarii", a spus Giurescu.

El a punctat si o alta diferenta intre Romania interbelica si societatea actuala, aratand ca in momentul de fata destinele natiunii sunt mult mai putin controlabile.

"Astazi, fortele care controleaza o tara mica si mijlocie sunt infinit mai puternice decat cele care controlau Romania in anii '20", a spus Giurescu.

Istoricul Ion Bulei crede ca este patologic pentru romani sa se planga de era in care traiesc. "In anii '20 era injurat Bratianu. Ne-am plans mereu de epoca pe care o traim. Dar pe de alta parte am stiut sa ducem istoria mai departe", a mai spus Bulei.

Isarescu a povestit ca in anii '90 Banca Nationala a creat o fundatie pentru salvarea centrului vechi, impreuna cu Primaria, unde a donat echivalentul in lei a aproape jumatate de miliard de dolari, bani care s-au risipit fie pentru ca nu au fost folositi, fie ca au fost folositi prost, fie din cauza inflatiei.

Guvernatorul BNR nu a intrat in detalii, dar oficiali din banca centrala au relatat ca in vremea mandatului primarului Viorel Lis acea fundatie a reusit sa reabiliteze niste blocuri unde urma sa fie mutati toti locuitorii din centrul vechi, mai ales cei fara forme legale, dar primaria a alocat acele apartamente altor persoane, fara sa instiinteze banca centrala.

Cartea "Centrul istoric financiar-bancar al Bucurestilor"

Despre autoarea cartii Isarescu crede ca a furat "in sens pozitiv" de la profesorul Nicolae Noica curiozitatea de a scotoci, dar si de la angajatii bancii centrale capacitatea de a lega lucrurile precum un bancher.

"As remarca si buna documentare, pentru ca am descoperit lucruri pe care nu le stiam, si sunt chestiuni asupra carora m-am aplecat din pasiune in ultimii 20 de ani", a mai spus seful bancii centrale.

Editurile Cadmos si Meronia au publicat albumul Cristinei Turlea "Centrul istoric financiar-bancar al Bucurestilor". Cuvantul inainte este semnat de Mugur Isarescu, editia fiind ingrijita de Stelian Turlea.

In preajma ultimului razboi mondial, in centrul istoric al Bucurestiului functionau, in jurul palatului vechi al Bancii Nationale a Romaniei, 140 de banci, zona fiind extrem de importanta pentru viata economica a tarii, un adevarat "city" financiar-bancar. Despre cum au disparut acestea se poate afla din acest album. Autoarea a ordonat textele albumului in felul urmator: bancile, incepand cu Banca Nationala a Romaniei, institutiile de credit financiar, societatile de asigurari, bucla incheindu-se cu Casa de pensii a BNR si Pasajul Macca-Villacrosse.

Cristina Turlea a absolvit, in 1990, Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", Bucuresti, in 1996, Scoala Academica de Inalte Studii, in cadrul aceleiasi universitati, iar in 2003, Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative din cadrul Universitatii Crestine "Dimitrie Cantemir", Bucuresti. In 2007 obtine titlul stiintific de doctor in arhitectura. A publicat numeroase articole si cercetari, in reviste de specialitate, manuale si in cadrul sesiunilor anuale ale Academiei Romane.

Vezi aici cat te costa sa locuiesti in centrul vechi si ce ii lipseste batranului Lipscani?.

Cat te costa sa locuiesti in centrul vechi. Vezi preturi din marile orase

Cat te costa sa locuiesti in centrul vechi. Vezi preturi din marile...