Fostii proprietari solicita peste patru milioane hectare de terenuri

Dintr-o suprafata totala de peste 21 milioane de hectare, din care mai mult de 14 milioane de hectare reprezinta suprafata agricola, iar 6.300.000, suprafata forestiera, fostii proprietari de terenuri revendica circa 20%. Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, pana la 30 noiembrie a.c. au fost depuse peste 600.000 de cereri pentru retrocedarea terenurilor agricole sau forestiere confiscate in perioada regimului comunist, solicitandu-se peste patru milioane de hectare de teren.

In cifre exacte, este vorba de 606.514 cereri, prin care se solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafete totalizand 1.325.201,40 hectare de teren agricol si 2.838.404,15 hectare de teren forestier.

Potrivit fostului director al Romsilva, Ion Dumitru, aceasta este o situatie care poate suferi modificari, in urma analizei ce urmeaza sa fie facuta. "Este o situatie legata de solicitari, insa sa speram ca in urma validarii cererilor, nivelul de teren revendicat sa scada, insa chiar si asa transferul de proprietate este inevitabil", ne-a declarat Dumitru.

Trei tipuri de ocoale silvice

In cazul terenului forestier revendicat, acesta reprezinta circa jumatate din totalul suprafetei totale impadurite din tara noastra, care este de aproximativ 6,3 milioane de hectare. Avand in vedere ca exista riscul ca prin aceste noi improprietariri sa se reduca tot mai mult suprafata impadurita, reprezentantii Ministerului Agriculturii lucreaza la un proiect de lege prin care sa se introduca anumite prevederi in vederea conservarii padurilor. Lucru esential, daca ne gandim ca tara noastra ocupa locul 13 in Europa privind gradul de impadurire.

Astfel, Codul silvic urmeaza sa fie modificat in sensul de a institui obligatia proprietarilor de a asigura paza si administrarea padurilor, tocmai pentru a proteja aceasta parte de natura. Potrivit prevederilor vechi, dupa transferul dreptului de proprietate, timp de 90 de zile este obligatoriu sa se asigure paza gratuita a padurilor. In varianta modificata a Codului silvic se pare ca acest termen va fi extins la 180 de zile, perioada in care noii proprietari pot opta pentru o modalitate sau alta de administrare a padurii.

Potrivit liderului de sindicat al Confederatiei Comsilva, Marian Stoicescu, proprietarii pot alege intre darea in administrare a padurilor catre ocoalele silvice private, catre cele care apartin regiei nationale a padurilor sau catre cele bugetare. "Cei care nu vor avea bani sa plateasca taxa de administrare perceputa de catre ocoalele silvice private vor opta pentru cele bugetare. Ele tin de Ministerul Agriculturii si supravietuiesc cu subventii de la buget. Insa si aici se vor incadra doar cei care au sub 10 hectare de teren, singura obligatie a proprietarilor fiind aceea de a plati impozitul pe teren", ne-a declarat Stoicescu.

Investitiile realizate vor fi suportate de noul proprietar

Potrivit ANRP, toate persoanele indreptatite vor beneficia de masurile reparatorii prevazute de Legea 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, respectiv de reconstituirea in natura pe vechile amplasamente sau pe alte amplasamente acceptate de proprietari ori vor primi despagubiri, in cazurile in care restituirea in natura a bunurilor nu este posibila. Legea prevede ca reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere sa se faca pe vechile amplasamente, din suprafetele de teren cu destinatie forestiera cuprinse in amenajamentele silvice si din terenurile cu destinatie agricola, acoperite cu vegetatie forestiera, gen pasuni impadurite, tufarisuri, zavoaie etc. Reconstituirea se va face avand in vedere structura de proprietate existenta la momentul deposedarii abuzive.

Schimbarea destinatiei sediilor, in cazul in care situatia avuta in vedere la retrocedare nu s-a schimbat, il obliga pe proprietar la plata pretului actualizat al constructiei catre fostul detinator care a facut investitia.

Si constructiile gen cabane, refugii, poduri etc. pot fi restituite proprietarilor sau mostenitorilor acestora, dar doar in starea in care au fost preluate la confiscare, iar partea neamortizata din investitiile facute de catre stat sau de catre detinatorul actual va fi suportata de catre proprietarul care le-a revendicat. Acesta poate opta pentru plata investitiilor sau poate solicita un alt amplasament.