Pentru membri ai pazei de coasta romanesti ca Ciprian Popa, acest lucru inseamna misiuni de patrulare pe mare pentru interceptarea unor ambarcatiuni mici cu imigranti. Acestia viseaza la o viata departe de razboaiele sau saracia din tarile lor, multi riscandu-si viata sa ajunga pe continent.
Intr-o noapte, recent, in conditii de furtuna, pe o mare agitata, Popa si echipa sa au zarit o mica ambarcatiune. Paza de Coasta romana a salvat 70 de persoane, cele mai multe refugiati din calea razboiului din Siria. Printre ele se afla si Huner, in varsta de cinci luni, o fetita nascuta in Tucia, intr-o tabara de refugiati sirieni. Numele ei inseamna "arta" in kurda, iar tatal ei, Ali Kawa, in varsta de 27 de ani, isi doreste sa ajunga cantareata in Europa, departe de razboi, scrie Hans von der Brelie in acest reportaj. Ali si-a vazut prieteni raniti si ucisi in razboiul care devasteaza zona de frontiera dintre Siria si Turcia. Casa si viata sa in Siria au fost distruse, a declarat el pentru Euronews, abia retinandu-si lacrimile, relateaza Mediafax.

Imigrantii ilegali si calauzele lor sunt vanati cu ajutorul Centrului de supraveghere a frontierei din Constanta

"Nimeni nu poate intra pe teritoriul UE nedetectat, pentru ca avem echipamente foarte bune si eficiente, cu care putem detecta ambarcatiuni de mai putin de 20 de metri de la o distanta de 12 mile marine (22 de kilometri)", declara Madalina Zamfir, un ofiter din cadrul Pazei de Coasta.
Paza de Coasta ar putea sa se confrunte cu un numar mult mai mare de imigranti decat in prezent, peste cativa ani, in cazul in care Romania adera pana la urma la Schengen, apreciaza postul paneuropean.

Acordul Schengen, semnat in urma cu 30 de ani, a desfiintat treptat controalele de frontiera intre statele membre. Pe de alta parte, controalele la frontiera externa au fost sporite. In timp ce tari ca Irlanda sau Marea Britanie au ales sa ramana in afara zonei Schengen, Ciprul, Croatia, Bulgaria si Romania abia asteapta sa adere, insa sunt nevoite sa astepte. Alte state membre UE afirma ca ele au nevoie de reforme suplimentare in cadrul sistemelor lor judiciare si sa lupte mai eficient impotriva coruptiei si crimei organizate.

Drumul unui imigrant sirian din Turcia in Romania

Mai departe pe Dunare, in orasul Galati, familiile salvate de Popa si oamenii lui au gasit refugiu intr-un adapost pentru solicitanti de azil finantat de UE.
Un refugiat sirian, care a solicitat protectia anonimatului, spune ca a fugit din Alep, unde lucra ca frizer. Copii sai sunt in continuare in Siria, dar vrea sa-i scoata repede de-acolo. Insa se teme ca eventualele calauze ar putea sa-i minta, asa cum au facut in cazul sau. "Calauzele turce mi-au trimis fotografii, pe telefonul mobil, cu felul in care va arata ambarcatiunea: de cinci stele. Si mi-au spus ca traversarea Marii Negre - din Turcia in Romania - va dura doar zece ore", declara el. "Insa n-a fost niciun «iaht», ci doar o barca darapanata, fara mancare, iar in loc de zece ore (traversarea) a durat 48 de ore", continua el.

La jumatatea drumului catre Romania, in mijlocul Marii Negre agitate, calauzele au inceput sa dea ordine refugiatilor, spune el. "Gata cu telefoanele! Nu mai fumati! Nimic! Atmosfera a devenit foarte tensionata. Iar apoi au venit niste valuri uriase", isi aminteste barbatul din Alep.

Civilii prinsi la mijloc in razboiul din Siria au devenit o prada usoara pentru traficantii de persoane, care le cer o avere sa-i aduca in Europa. Frizerul din Alep a declarat ca a facut o intelegere cu calauzele sale din Istanbul sa le dea 9.500 de euro, pentru a-l duce din Turcia in Germania, cu ajutorul gruparilor infractionale din Romania. "Ca sa ma asigur ca ajung in Germania, am dat banii unui intermediar. Odata ajuns in Germania, urma sa-l sa-l sun, iar el sa dea banii unui tert", explica barbatul. Insa pentru ca se afla in Romania, nu le-a dat toti banii calauzelor. Dar spune ca atat el, cat si alti refugiati, sunt supusi la presiuni sa-si continue drumul catre destinatie. "Ne suna, ne ordona sa fugim si ne promit sa ne treaca mai departe, catre Germania", declara el.

Citeste si:

Doar unul din patru paturi este ocupat, la centrul din Galati. Cei mai multi dintre refugiati nu vor sa stea in Romania. Planuiesc sa-si continue fuga in Occident.

Romania si aderarea la Schengen

La cartierul general al Politiei de Frontiera, in Bucuresti, ofiterii opereaza echipament sofisticat produs de compania franco-germana EADS. Contractul a fost atribuit cu ani in urma - fara licitatie publica. De atunci au aparut acuzatii ca germanii i-au mituit pe oficialii romani pentru a-l obtine. Biroul procuraturii din Munchen a declarat pentru Euronews ca investigatia este in curs.

In timp ce Comisia Europeana afirma ca Romania este pregatita din punct de vedere tehnic sa adere la Schengen, mai multe state UE - ca Franta, Germania si Olanda - se opun aderarii. Politia romana de Frontiera este frustrata din cauza acestor obstacole politice. "Facem o treaba buna, acolo, la frontiera", afirma Liviu-Marius Galos, inspector general adjunct in cadrul Politiei romane de Frontiera. "Au fost investiti o multime de bani pentru asigurarea securitatii frontierei externe a UE, bani ai contribuabililor europeni si romani", subliniaza el.

Judecatorii romani duc, totodata, o lupta apriga impotriva coruptiei, pentru a convinge intreaga tabla politica de sah europeana ca Romania se schimba si este necesar sa adere la Schengen. Insa unii dintre refugiatii de la Galati afirma ca nu vor sa astepte acest lucru pentru a incerca sa ajunga in Europa de Vest. Ali planuieste deja sa mearga mai departe. El vrea sa-si duca familia in Austria, pentru a-i oferi bebelusului sau un viitor mai bun.