Manastirile din nordul Moldovei

Moldova a fost renumita dintotdeauna pentru manastirile ctitorite de domnitori de-a lungul secolelor. Unicitatea acestora este data in primul rand de picturile ce le impodobesc peretii, adevarate fresce care poarta in tacere mistere legate de felul in care au fost realizate. Culorile folosite reprezinta una dintre tainele ramase nedezlegate, albastrul de Voronet fiind cel mai bun exemplu in acest sens, neputand fi reprodus cu nici un chip. Biserica Manastirii Voronet a fost inaltata in doar trei luni, in 1488, si a fost denumita de unii specialisti Capela Sixtina a Romaniei. La randul ei, Biserica Sucevita, impreuna cu zidurile si turnurile care o inconjoara, a fost conceputa ca o adevarata fortareata impotriva paganilor. Peretii manastirii sunt acoperiti de sute de picturi, ansamblul acestora fiind considerat esential pentru istoria artei.

Inainte de a fi construita Manastirea Moldovita, pe locul ei se aflau doua asezaminte de cult, o biserica de lemn si una de piatra, ambele distruse de intemperii. Petru Rares a decis sa mute locatia bisericii in valea Moldovei, iar in 1532 a ridicat-o. Frumusetea picturilor este incununata de Rastignirea, una dintre cele mai valoroase fresce din Romania. Tot aici exista, bine administrat, muzeul manastirii, in care pot fi admirate documente ale vremii si marturii despre viata monahala. Broderiile aduse aici de Stefan si jiltul lui Petru Rares sunt piese de o valoare inestimabila.

Evident, un loc aparte il are Putna, cel mai insemnat lacas de cult ridicat de Stefan cel Mare, la indemnurile sfatuitorului sau Daniil Sihastrul. Biserica in care este inmormantat marele domnitor a fost inaltata la 1469 si gazduieste unul din cele mai impresionante muzee cu caracter religios. Printre piesele de rezistenta se afla icoana pe care Stefan obisnuia sa o poarte asupra sa in timpul bataliilor.
Importanta manastirilor din nordul Moldovei este atestata si de faptul ca UNESCO a inscris sapte dintre ele in patrimoniul cultural universal.

Cetatile istorice

Vechile asezari medievale, dar si cele din vremea dacilor, cetati cu ziduri groase, din care timpul a pastrat suficiente ramasite pentru posteritate, sunt si ele obiective turistice insuficient exploatate. Amplasate in Transilvania, in Tara Romaneasca sau Moldova, ele dau o culoare aparte istoriei si incep sa redevina atractii pentru turisti, in special cei straini, dar si romani.

In sud, printre cele mai importante sunt Curtea Domneasca din Targoviste, foarte bine conservata, ea fiind resedinta, pentru multa vreme, a domnitorilor Mircea cel Batran, Vlad Tepes, Neagoe Basarab sau Mihai Viteazu. Tot in Targoviste se afla si Turnul Chindiei, o fortificatie ridicata de Vlad Tepes, cu rol de punct de observatie si depozit al tezaurului.
Catre nord, odata intrati in Transilvania, putem zari Cetatea Fagarasului, ridicata in secolele XIV-XVII si inconjurata, un secol mai tarziu, cu ziduri de aparare. Judetul Hunedoara este un veritabil centru de istorie, cu ale sale cetati si castele. Cetatea Deva a fost inaltata prin secolul XIII, principala menire fiind aceea de fortareata militara. Mai tarziu, in timpul domniei lui Iancu de Hunedoara, ea a suferit modificari. Acelasi conducator a ridicat in Hunedoara Castelul Corvinestilor (sau Huniazilor), pe locul in care se aflau ruinele unui castru roman. Castelul a avut o viata extrem de tumultuoasa, ce a cuprins si o serie de modificari ale structurii si aspectului, astazi fiind cel mai bine conservat castel in stilul gotic din Romania.

Huniazii de pretutindeni

Citeste si:

Tot de numele lui Iancu de Hunedoara se leaga o alta cetate, cea a Timisoarei, denumita de romani Castrum Timensiensis, transformata ulterior in castel. De altfel, povestea acestui monument incepe cu un palat construit in vremea lui Carol d’Anjou, peste ruinele caruia s-a ridicat apoi Castelul Huniazilor. Iancu de Hunedoara l-a reconstruit, intarindu-l cu bastioane si ziduri groase. Pentru aproape 200 de ani, aici a fost sediul unui pasalac turcesc.

La fel de impozanta este si Cetatea Alba Iulia, constructie ce dateaza din timpul dominatiei habsburgice din secolul XVIII. Insemnatatea cetatii este data si de fortificatiile bastionare (sapte bastioane si intreaga serie de tehnici de aparare: clesti, raveline, contragarda, sant, antesant si glacis, organizate pe principiul flancarii reciproce si apararii la distanta).

Un loc special il ocupa Cetatea Sighisoarei, singura cetate medievala locuita din Romania si una dintre putinele existente in Europa. Atestata documentar inca din 1280, sub numele de Castrum Sex, Sighisoara (sau Segesvar) s-a ridicat pe urmele unei asezari dacice numite Sadova. Cetatea a fost amplasata strategic, la rascrucea drumurilor ce strabat Transilvania, si a gazduit de-a lungul anilor o seama de conducatori ai tarii. Printre reperele istorice ale orasului se numara marea rascoala a mestesugarilor de la 1511, incoronarea lui Gheorghe Rackozi de catre Dieta Transilvaniei, dar si poposirea voievodului Mihai in drumul catre Alba Iulia pentru a proclama Unirea Principatelor. Dintre obiectivele turistice care nu trebuie ratate se remarca seria de turnuri ale mestesugarilor, adevarate opere arhitectonice.

Daci si moldoveni

De cealalta parte a Transilvaniei, catre est, se afla Cetatea taraneasca de la Rasnov, functionala timp de aproximativ 200 de ani, pana in secolul XVII, in prezent fiind transformata in muzeu.

Tot in Ardeal, in Muntii Orastiei, se afla si cea mai importanta cetate din perioada daco-romana. Este vorba despre capitala statului dac, Sarmizegetusa Regia, un loc sacru in care pot fi admirate vestigiile civilizatiei dacice, trecuta prin foc si sabie de romani. Ruinele altor cetati dacice pot fi vizitate pe Valea Gradistei si Valea Alba.

In Moldova, cetatile Sucevei, ridicata in secolul XIV, si Neamtului, amplasata in tinuturile dintre apele Moldovei si Bistritei, sunt si ele puncte de atractie pentru orice turist care stie sa aprecieze istoria. Ambele au fost ctitorite de domnitorul Petru Musat si modernizate de Stefan cel Mare pentru a le integra in sistemul de aparare a Moldovei. Le-au fost marite incintele, zidurile au fost consolidate si au fost construite bastioane semicirculare. Cetatile sunt insemnate si din punct de vedere al vestigiilor ce atesta viata economica a regiunii, aici fiind descoperite numeroase urme privind prelucrarea avansata a metalelor sau mestesugurile deprinse de localnici.