Daca am sti sa ne facem reclama cum trebuie, numarul mic de infractiuni ar putea sa ne bage in buzunare sume frumoase. In 2004, in Romania au intrat aproape sase milioane de cetateni straini. Cea mai mare parte a acestora sunt romani stabiliti in strainatate, rude si prieteni ai acestora sau calatori in tranzit, in special intre Balcani, Orientul Apropiat ori Republica Moldova, de o parte, si Uniunea Europeana, de cealalta.

Cu toate acestea, circa un milion si jumatate de straini au venit anul trecut in tara noastra (si) pentru turism. Conform estimarilor BNR, acestia au cheltuit in timpul vizitei cam 500 de milioane de dolari. Mai generosi, specialistii Ministerului Transporturilor, Turismului si Constructiilor vorbesc de circa 800 de milioane de dolari. E interesant de vazut ce s-ar intampla daca, in loc sa fie 1,5 milioane, turistii straini ar fi 2 sau 2,5, sau, de ce nu, 3 milioane. Sau, daca in loc sa se rezume la destinatiile deja consacrate (Bucuresti, Brasov, Sighisoara, Marea Neagra, Delta Dunarii, Bucovina), acestia ar avea curaj sa viziteze si obiective mai putin cunoscute, dar nu mai putin interesante. Sumele care ar intra atunci in buzunarele romanilor ar putea fi de ordinul miliardelor de dolari. De cele mai multe ori, ne multumim sa spunem ca ceea ce ii retine pe unii sa vina in Romania, iar pe altii sa-si extinda incursiunile este lipsa infrastructurii de transport sau de cazare.

De fapt, de multe ori, vinovata este imaginea proasta a tarii noastre, pe care cei mai multi occidentali s-au obisnuit sa o vada ca pe o destinatie nesigura, stapanita de caini vagabonzi si infractori. Lucru ce pare, cel putin conform statisticilor Europol, absolut fals. Potrivit acestora, Romania este printre cele mai sigure tari europene, cu o rata a criminalitatii de cateva ori mai mica decat cea din Vest (1.209 la 100.000 de locuitori, fata de 6.332 in Franta sau 9.000 in Marea Britanie). Iar daca am marsa pe ideea de "Romania, o destinatie sigura" (lucru pe care l-au facut, de-a lungul timpului, si alte tari, mergand de la Nicaragua la Israel si de la Egipt la Grecia, dar pe care noi, ca si grecii, l-am putea sustine si cu statistici), am putea atrage nu numai turisti. Ci si investitori.

Caci daca pentru marile corporatii siguranta angajatilor dintr-o tara sau alta este o chestiune destul de relativa, pentru micii intreprinzatori straini (care reprezinta circa 90% din total si aduc cam o treime din investitiile straine directe adica aproape un miliard de dolari in 2004), acest lucru ar putea cantari greu in luarea unei decizii.