Romania pare a fi prinsa intre ciocan si nicovala momentan. Economia cedeaza; conditiile IMF trebuie indeplinite si nu exista nici un raspuns usor cu privire la felul in care acest lucru trebuie realizat.
Ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale de a respinge planurile de reducere cu 15% a pensiilor, Guvernul a optat pentru reducerea salariilor cu 25% - mai degraba decat sa reduca birocratia si numarul supradimensionat al angajatilor din sectorul public – si sa majoreze TVA-ul cu 5%, la o cota de 24%. Aceasta inseamna ca Romania are acum una din cele mai mari cote de TVA din Europa. Cu siguranta aceasta crestere era inevitabila avand in vedere nevoia de a asigura urmatoarea transa de 850 mil euro din totalul de 20 mld euro solicitat de la FMI. Numai majorarea TVA e anticipeaza o crestere de pana la 940 mil euro. Acest lucru este necesar pentru ca Romania sa indeplineasca angajamentul facut fata de Comisia Europeana si FMI de a micsora in 2010 deficitul bugetar de la 7.2% la 6.8% din debit. Intrebarea cheie este:
Care sunt efectele probabile ale acestei majorari ce va intra in vigoare din iulie?
Intai de toate, multi profesionisti din mediul de business cred ca acest lucru va lovi afacerile foarte tare, reducand puterea de cumparare, lucru ce trebuie sa fie descurajant, in special intr-un moment in care economia parea ca incepuse sa se miste din nou – cu toate ca o facea incet. Nu exista nici o indoiala ca aceasta crestere a TVA va impiedica consumul intr-o economie care deja este lenta.
Acele companii care pot, fara indoiala vor incerca sa absoarba cresterea TVA in marjele lor de profit – dar multe alte companii autohtone nu vor avea aceeasi plasa de siguranta sau sprijin de care dispun multinationalele. Ca rezultat, insasi existenta lor ar putea fi amenintata, lucru care va conduce la incertitudine si anxietate cu privire la aprovizionarea pe termen lung cu servicii si calitate.
Al doilea efect este un posibil impact de tip domino asupra inflatiei ca si cost al cresterii afacerilor. Acest lucru ar putea avea un impact negativ asupra ratei de schimb, ar putea sa creasca inflatia anticipata si sa fie daunator pentru exporturi pe masura ce preturile cresc si determina cresterea somajului pe termen mediu. Guvernul a declarat ca vor lucra cu Banca Nationala pentru a preveni cresterea presiunii inflationiste. Timpul va spune daca vor avea succes.
Exista mai degraba o nevoie de reducere a cheltuielilor publice nenecesare decat o penalizare a afacerilor si indivizilor de care depind succesul si stabilitatea pe termen lung a economiei romanesti.
Exista un pericol real ca atat muncitorii competenti cat si afacerile valoroase sa inceapa sa spuna “Rugam ultima persoana care pleaca din Romania sa stinga lumina.”, daca descurajarea comertului in Romania continua sa escaladeze. Acest lucru va fi amplificat daca noua cota de TVA este aplicata in sectoare ca si trainingul, care sunt esentiale in echiparea Romaniei cu aptitudinile necesare pentru a iesi cu succes din recesiune si pentru a se indrepta intr-un climat economic mai favorabil.
Ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale de a respinge planurile de reducere cu 15% a pensiilor, Guvernul a optat pentru reducerea salariilor cu 25% - mai degraba decat sa reduca birocratia si numarul supradimensionat al angajatilor din sectorul public – si sa majoreze TVA-ul cu 5%, la o cota de 24%. Aceasta inseamna ca Romania are acum una din cele mai mari cote de TVA din Europa. Cu siguranta aceasta crestere era inevitabila avand in vedere nevoia de a asigura urmatoarea transa de 850 mil euro din totalul de 20 mld euro solicitat de la FMI. Numai majorarea TVA e anticipeaza o crestere de pana la 940 mil euro. Acest lucru este necesar pentru ca Romania sa indeplineasca angajamentul facut fata de Comisia Europeana si FMI de a micsora in 2010 deficitul bugetar de la 7.2% la 6.8% din debit. Intrebarea cheie este:
Care sunt efectele probabile ale acestei majorari ce va intra in vigoare din iulie?
Intai de toate, multi profesionisti din mediul de business cred ca acest lucru va lovi afacerile foarte tare, reducand puterea de cumparare, lucru ce trebuie sa fie descurajant, in special intr-un moment in care economia parea ca incepuse sa se miste din nou – cu toate ca o facea incet. Nu exista nici o indoiala ca aceasta crestere a TVA va impiedica consumul intr-o economie care deja este lenta.
Acele companii care pot, fara indoiala vor incerca sa absoarba cresterea TVA in marjele lor de profit – dar multe alte companii autohtone nu vor avea aceeasi plasa de siguranta sau sprijin de care dispun multinationalele. Ca rezultat, insasi existenta lor ar putea fi amenintata, lucru care va conduce la incertitudine si anxietate cu privire la aprovizionarea pe termen lung cu servicii si calitate.
Al doilea efect este un posibil impact de tip domino asupra inflatiei ca si cost al cresterii afacerilor. Acest lucru ar putea avea un impact negativ asupra ratei de schimb, ar putea sa creasca inflatia anticipata si sa fie daunator pentru exporturi pe masura ce preturile cresc si determina cresterea somajului pe termen mediu. Guvernul a declarat ca vor lucra cu Banca Nationala pentru a preveni cresterea presiunii inflationiste. Timpul va spune daca vor avea succes.
Exista mai degraba o nevoie de reducere a cheltuielilor publice nenecesare decat o penalizare a afacerilor si indivizilor de care depind succesul si stabilitatea pe termen lung a economiei romanesti.
Exista un pericol real ca atat muncitorii competenti cat si afacerile valoroase sa inceapa sa spuna “Rugam ultima persoana care pleaca din Romania sa stinga lumina.”, daca descurajarea comertului in Romania continua sa escaladeze. Acest lucru va fi amplificat daca noua cota de TVA este aplicata in sectoare ca si trainingul, care sunt esentiale in echiparea Romaniei cu aptitudinile necesare pentru a iesi cu succes din recesiune si pentru a se indrepta intr-un climat economic mai favorabil.
