Pe 11 martie Japonia a fost zguduita de cutremul Sendai cu o magnitudine de 9 grade. Cu epicentrul la 373 km de Tokyo, seismul a fost urmat de peste 500 de replici cu magnitudine de cel putin 4,5 grade, conform datelor comunicate de autoritatile nipone.
Este cel mai sever cutremur din arhipelagul nipon si al 4-lea ca intensitate pe mapamond (din datele extistente din 1900 pana in prezent). Cutremurul a provocat incendii la centrala energetica de la Fukushima, determinand declansarea crizei nucleare (accident nuclear de gradul 6 pe o scara pana la 7)! De altfel, Premierul nipon, Naoto Kan, cataloga situatia actuala drept cea mai critica de la finele celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Cel mai sever dezastru natural din ultimele decenii din Japonia a afectat puternic activitatea economica a arhipelagului, fiind resimtit in toate sectoarele economice: energie (nucleara), industria (auto), financiar, transport, etc. Cu alte cuvinte, aceasta catastrofa naturala va avea o serie de consecinte economice, cel putin pe termen scurt!
In primul rand trebuie mentionat ca acest cutremur a avut loc intr-un moment in care economia nipona resimte inca consecintele crizei economico-financiare si se confrunta cu o serie de dificultati structurale. Dupa aproape 2 decenii in care au predominat contractia economica si deflatia, economia nipona se confrunta cu dezechilibre bugetare acute: deficitul bugetar consemnat pe parcursul a 18 ani consecutiv a determinat acumularea unei datorii publice record (peste 200% din PIB). Totodata, Japonia este o „tara imbatranita”, 20% din populatie are peste 65 ani (iar unele institutii previzioneaza o dublare a acestui nivel in urmatoarele 4 decenii).
Dupa 2 ani de contractie (2008: 1,2%; 2009: 5,2%) PIB-ul nipon a crescut cu aproximativ 4% in 2010. Cu toate acestea, in ultimele 3 luni ale anului trecut economia nipona s-a contractat (la un ritm anualizat de 1,3%). Iar acest cutremur a determinat suspendarea temporara a activitatilor in majoritatea ramurilor de activitate. De exemplu, Toyota, cel mai mare producator auto pe mapamond, a decis oprirea productiei la toate cele 12 fabrici, ceea ce va afecta productia totala cu cateva zeci de mii de automobile. Cu alte cuvinte, este foarte probabil ca starea de contractie sa se prelungeasca si in trimestrul I (ceea ce ar insemna reintrarea in recesiune a economiei nipone).
Cutremurul a afectat centralele nucleare nipone, contribuind la intensificarea riscurilor nucleare! In acest context, pe piata de capital nipona s-a instaurat o panica generalizata, care s-a raspandit rapid pe mapamond! Desi Banca Centrala a pompat lichiditati de ordinul sutelor de miliarde de dolari, indicele nipon Nikkei 225 a consemnat deprecieri importante in momentul cutremurului si in sedintele de tranzactionare urmatoare.
Spre exemplu, pe parcursul sedintei din 15 martie indicele a scazut sub pragul de 9 000 puncte, atingand la un moment dat nivelul minim din ultimele trimestre (pentru o scurta perioada s-a consemnat un declin de peste 20% raportat la inchiderea din sedinta din ziua anterioara cutremurului). Indicele a inchis sedinta din 15 martie cu o depreciere de aproximativ 11%, aducandu-ne aminte de momentele de panica din timpul crizei financiare (a doua jumatate a anului 2008)!
Initial, pietele internationale de capital au dat dovada de rezistenta la criza nipona. Ulterior, prin intensificarea riscurilor nucleare, unda de panica s-a extins pe mapamond! Astfel, in sedinta din 15 martie indicii europeni DAX 30 (Germania), CAC 40 (Franta) si FTSE 100 (Marea Britanie) consemnau ritmuri de declin de 5%, 3,9%, respectiv 2,7%. Contractele futures pe indicele american Dow Jones inregistrau un declin de peste 250 puncte.
Criza nucleara nipona a determinat si contractia cotatiilor internationale la bunuri, prin prima perspectivelor nefavorabile de evolutie a cererii mondiale pe termen scurt! Un impact pozitiv, am putea spune, mai ales ca aceste cotatii crescusera semnificativ in ultimele saptamani, pe fondul crizei din Africa de Nord si Orientul Mijlociu, determinand o intensificare a presiunilor inflationiste.
Desi au fost avansate unele valori preliminare cu privire la pagubele provocate de cutremur (care merg pana la cateva procente din PIB-ul nipon), parerile sunt impartite cu privire la impactul economic al acestei economii.
Cum Japonia detine locul III in economia mondiala, din punct de vedere al PIB, cu o pondere de aproximativ 9%, evolutia economiei nipone va afecta evolutia economiei mondiale! Cutremurul nipon vine la un moment dificil si pentru economia mondiala, care resimte inca consecintele crizei economico-financiare dar si tensiunile din Africa de Nord sau Orientul Mijlociu. Iar in ultima perioada indicatorii macroeconomici mondiali au exprimat premise de dezaccelerare catre jumatatea acestui an.
Cutremurul readuce in atentie si siguranta sectorului nuclear! De altfel, unele state europene au reactionat imediat, propunand teste de stress pentru centralele nucleare (in Germania Cancelarul Angela Merkel a solicitat un raport cu privire la situatia centralelor nucleare).
Studiile economice elaborate de-a lungul timpului au demonstrat ca doar cutremurele foarte puternice pot afecta potentialul economic al unui stat. Literatura considera puternice dezastrele naturale care afecteaza structura organizationala a societatii. Cutremurele „normale” nu au impact semnificativ pentru evolutia pe termen lung a economiei: contractia pe termen scurt este „recuperata” de masurile de reconstructie.
Ramane de vazut ce se va intampla cu criza nucleara nipona, dar si cu planurile de reconstructie din urma cutremurului. Am putea asista la un nou episod schumpeterian de „distrugere creativa” (verificat indeosebi in economiile dezvoltate). Cu toate ca marja de manevra a autoritatilor macroeconomice nipone este redusa.
Este cel mai sever cutremur din arhipelagul nipon si al 4-lea ca intensitate pe mapamond (din datele extistente din 1900 pana in prezent). Cutremurul a provocat incendii la centrala energetica de la Fukushima, determinand declansarea crizei nucleare (accident nuclear de gradul 6 pe o scara pana la 7)! De altfel, Premierul nipon, Naoto Kan, cataloga situatia actuala drept cea mai critica de la finele celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Cel mai sever dezastru natural din ultimele decenii din Japonia a afectat puternic activitatea economica a arhipelagului, fiind resimtit in toate sectoarele economice: energie (nucleara), industria (auto), financiar, transport, etc. Cu alte cuvinte, aceasta catastrofa naturala va avea o serie de consecinte economice, cel putin pe termen scurt!
In primul rand trebuie mentionat ca acest cutremur a avut loc intr-un moment in care economia nipona resimte inca consecintele crizei economico-financiare si se confrunta cu o serie de dificultati structurale. Dupa aproape 2 decenii in care au predominat contractia economica si deflatia, economia nipona se confrunta cu dezechilibre bugetare acute: deficitul bugetar consemnat pe parcursul a 18 ani consecutiv a determinat acumularea unei datorii publice record (peste 200% din PIB). Totodata, Japonia este o „tara imbatranita”, 20% din populatie are peste 65 ani (iar unele institutii previzioneaza o dublare a acestui nivel in urmatoarele 4 decenii).
Dupa 2 ani de contractie (2008: 1,2%; 2009: 5,2%) PIB-ul nipon a crescut cu aproximativ 4% in 2010. Cu toate acestea, in ultimele 3 luni ale anului trecut economia nipona s-a contractat (la un ritm anualizat de 1,3%). Iar acest cutremur a determinat suspendarea temporara a activitatilor in majoritatea ramurilor de activitate. De exemplu, Toyota, cel mai mare producator auto pe mapamond, a decis oprirea productiei la toate cele 12 fabrici, ceea ce va afecta productia totala cu cateva zeci de mii de automobile. Cu alte cuvinte, este foarte probabil ca starea de contractie sa se prelungeasca si in trimestrul I (ceea ce ar insemna reintrarea in recesiune a economiei nipone).
Cutremurul a afectat centralele nucleare nipone, contribuind la intensificarea riscurilor nucleare! In acest context, pe piata de capital nipona s-a instaurat o panica generalizata, care s-a raspandit rapid pe mapamond! Desi Banca Centrala a pompat lichiditati de ordinul sutelor de miliarde de dolari, indicele nipon Nikkei 225 a consemnat deprecieri importante in momentul cutremurului si in sedintele de tranzactionare urmatoare.
Spre exemplu, pe parcursul sedintei din 15 martie indicele a scazut sub pragul de 9 000 puncte, atingand la un moment dat nivelul minim din ultimele trimestre (pentru o scurta perioada s-a consemnat un declin de peste 20% raportat la inchiderea din sedinta din ziua anterioara cutremurului). Indicele a inchis sedinta din 15 martie cu o depreciere de aproximativ 11%, aducandu-ne aminte de momentele de panica din timpul crizei financiare (a doua jumatate a anului 2008)!
Initial, pietele internationale de capital au dat dovada de rezistenta la criza nipona. Ulterior, prin intensificarea riscurilor nucleare, unda de panica s-a extins pe mapamond! Astfel, in sedinta din 15 martie indicii europeni DAX 30 (Germania), CAC 40 (Franta) si FTSE 100 (Marea Britanie) consemnau ritmuri de declin de 5%, 3,9%, respectiv 2,7%. Contractele futures pe indicele american Dow Jones inregistrau un declin de peste 250 puncte.
Criza nucleara nipona a determinat si contractia cotatiilor internationale la bunuri, prin prima perspectivelor nefavorabile de evolutie a cererii mondiale pe termen scurt! Un impact pozitiv, am putea spune, mai ales ca aceste cotatii crescusera semnificativ in ultimele saptamani, pe fondul crizei din Africa de Nord si Orientul Mijlociu, determinand o intensificare a presiunilor inflationiste.
Desi au fost avansate unele valori preliminare cu privire la pagubele provocate de cutremur (care merg pana la cateva procente din PIB-ul nipon), parerile sunt impartite cu privire la impactul economic al acestei economii.
Cum Japonia detine locul III in economia mondiala, din punct de vedere al PIB, cu o pondere de aproximativ 9%, evolutia economiei nipone va afecta evolutia economiei mondiale! Cutremurul nipon vine la un moment dificil si pentru economia mondiala, care resimte inca consecintele crizei economico-financiare dar si tensiunile din Africa de Nord sau Orientul Mijlociu. Iar in ultima perioada indicatorii macroeconomici mondiali au exprimat premise de dezaccelerare catre jumatatea acestui an.
Cutremurul readuce in atentie si siguranta sectorului nuclear! De altfel, unele state europene au reactionat imediat, propunand teste de stress pentru centralele nucleare (in Germania Cancelarul Angela Merkel a solicitat un raport cu privire la situatia centralelor nucleare).
Studiile economice elaborate de-a lungul timpului au demonstrat ca doar cutremurele foarte puternice pot afecta potentialul economic al unui stat. Literatura considera puternice dezastrele naturale care afecteaza structura organizationala a societatii. Cutremurele „normale” nu au impact semnificativ pentru evolutia pe termen lung a economiei: contractia pe termen scurt este „recuperata” de masurile de reconstructie.
Ramane de vazut ce se va intampla cu criza nucleara nipona, dar si cu planurile de reconstructie din urma cutremurului. Am putea asista la un nou episod schumpeterian de „distrugere creativa” (verificat indeosebi in economiile dezvoltate). Cu toate ca marja de manevra a autoritatilor macroeconomice nipone este redusa.
