Numarul repartizatilor aleatoriu a crescut de 1,7 ori
Astfel, in perioada mai 2008 (startul pilonului II al pensiilor private obligatorii) – februarie 2010, Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) a repartizat aleatoriu aproximativ 705.000 persoane, ceea ce reprezinta circa 90% din totalul noilor aderanti la sistem, mediana setului de valori fiind de 39.000 persoane, cu un trend descrescator in partea a doua a anului 2009 (valorile inregistrate fiind de ±20.000 persoane). In februarie 2010, au fost repartizate catre cele 9 fonduri de pensii active 32,8 mii persoane. Comparativ cu lunile anterioare, numarul celor repartizati aleatoriu a crescut de 1,7 ori, „situandu-se in setul de valori care a caracterizat anul 2008 si prima parte a anului 2009”, spune studiul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
Faptul ca romanii aleg intr-un numar atat de redus in mod constient un fond de pensii privat obligatoriu (pilonul II) tine de 4 factori participanti la piata, in opinia Emiliei Bunea (foto), CEO al ING Fond de Pensii. „Sunt 3 actori (statul, anagajtorii, administratorii) de care depinde diminuarea numarului de persoane repartizate aleatoriu, poate chiar 4 daca tinem cont si de responsabilitatea individuala pe care o are fiecare dintre noi in privinta aderarii cu buna stiinta la un fond de pensii”, a declarat Bunea, pentru Wall-Street, adaugand ca in ceea ce priveste romanii de pana in 35 de ani nu este vorba neaparat de o slaba educatie financiara.
„De orice nationalitate ai fi, daca esti un tanar de 20-25 de ani nu te gandesti prima data cand te angajaezi la ce o sa se intample cu pensia ta. Piata pensiilor private este noua, din acest unghi lipseste informarea nu din cauza slabei pregatiri a romanilor”, a adaugat CEO-ul ING Pensii.
Astfel, spune Bunea, unul dintre factorii care ar putea ajuta la scaderea numarului de repartizati aleatoriu este Guvernul. „Autoritatile si guvernul ar putea face mai multe in privinta informarii. Programele de informare de masa sunt inca necesare industriei pensiilor private, inca tanara din acest punct de vedere”, explica Bunea.
De asemenea, spune CEO-ul ING Pensii, angajatorii joaca un rol important.” Poate ca ar trebui adoptata o lege care sa faca obligatorie pentru angajatori informarea tanarului angajat. Cred ca un pachet minim informational pe care angajatorul sa-l puna la dispozitia tinerilor ar trebui sa fie stipulat de lege”, a mai precizat ea.
De aceeasi parere este si Ioan Vreme, general manager Generali Fond de Pensii care crede ca „angajatorii ar trebui sa-si informeze angajatii cu privire la drepturile si obligatiile sociale mult mai bine decat in prezent”, a declarat Vreme, pentru Wall-Street.
Nu in ultimul rand, administratorii fondurilor de pensii au o importanta semnificativa in inversarea raportului in favoarea alegerii deliberate a fondului de pensii private obligatorii. „Noi am militat si vom milita in continuare pentru marirea perioadei in care tanarul angajat sa poata adera la unul din fondurile ative pe pilonul II. Credem ca extinderea perioadei de la 4 la 6 luni ar da mai multe sanse administratorilor sa ajunga ei la acel tanar angajat, altfel este foarte greu pentru noi sa gasim acest numar mic de noi angajati pe o piata asa mare cum este Romania”, a subliniat Bunea.
In studiul CSSPP se remarca cresterea semnificativa inregistrata in februarie 2009 cu 41% mai mult fata de ianuarie 2009 si cu 7% mai mult decat in decembrie 2008 de repartizati aleatoriu in sistemul de pensii private.
„Fapt ce ar putea sa conduca la concluzia ca trimestrele IV din 2008 si 2009 au fost caracterizate de intrarea pe piata muncii a unui numar mai mare de persoane decat in celelalte luni ale anului. Dar in perioada caracterizata de scaderea semnificativa a numarului celor repartizati aleatoriu si efectivul salariatilor pe economie a scazut cu 8,36% (decembrie 2009-decembrie 2008), iar rata de ocupare a locurilor de munca vacante pe economie a fost de numai 0,8% (trimestrul III 2009)”, explica arbitrul pietei pensiilor private.
Absolventii au pus umarul la cresterea numarul de repartizari aleatorii
„In aceste conditii, pentru intelegerea fluctuatiei semnificative a repartizarii aleatorii, ar trebui analizata evolutia locurilor de munca vacante oferite de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) prin bursele locurilor de munca organizate periodic”, se mentioneaza in studiul CSSPP.Potrivit documentului, in perioada septembrie 2009 – februarie 2010, oferta locurilor de munca a fost fluctuanta, intre 3.000 si 12.000 de locuri de munca, cu o medie de aproximativ 9.000.
De altfel, la data de 22.02.2010, in toate cele 41 judete si in municipiul Bucuresti, erau disponibile aproximativ 8.000 de locuri de munca vacante.
Comparativ, in 24 aprilie 2009, au fost oferite aproximativ 26.000 locuri de munca, iar in saptamana 13-20 martie 2008, 20.000 de locuri de munca.
„Este de semnalat numarul deosebit de mare de locuri de munca oferit cu ocazia bursei organizate in septembrie 2009, aproximativ 18.000, din care 13.000 au fost pentru absolventi”, potrivit arbitrului pietei.
In septembrie 2008 au fost oferite 40.000 locuri de munca, din care aproximativ 28.000 au fost pentru absolventi. „Aceste date ar putea explica absorbtia absolventilor de cursuri liceale si universitare definitivate in perioada iunie – august 2009 si pot argumenta ponderile deosebit de mari inregistrate in structura pe varste a persoanelor repartizate aleatoriu in februarie 2010 (decalajul de 4 luni prevazut de legislatia care reglementeaza aderarea la fondurile de pensii administrate privat), respectiv ponderea foarte mare a persoanelor de ambele sexe cu varsta de pana in 25 ani”, explica arbitrul pietei pensiilor private.
Cine nu-si alege fondul de pensii private in mod deliberat?
In februarie 2010, structura repartizarii aleatorii in functie de regiunile de dezvoltare arata ca in Bucuresti lucrau cei mai multi participanti (angajati), respectiv 14,3%, iar cele mai bine reprezentate regiuni de dezvoltare din punctul de vedere al repartizarii aleatorii au fost Bucuresti – Ilfov, cu 16,2%, Nord – Est, cu 13,5%, si Sud, cu 13,1%. „Cele trei regiuni reprezinta aproximativ 43% dintre participanti (vezi fig. 3), pastrand, in mare parte, proportii asemanatoare cu ponderile inregistrate de total participanti din sistem”, detaliaza CSSPP.
Sursa: Studiul CSSPP
In cazul structurii pe activitati economice, cele mai bine reprezentate activitati au fost serviciile administrative, cu 35,2%, industria prelucratoare, cu 11%, comertul, cu 10,5% si invatamantul, cu 10%, reprezentand 67% din total. Cele mai slab reprezentate activitati, cu 1%, au fost informatiile si comunicatiile, dar si sanatatea si asistenta sociala.
Alte activitati economice, cu valori de sub 1% (insumand impreuna 3,2% din total) au fost cultura, intermedierile financiare, sau tranzactiile imobiliare.
„In comparatie cu structura pe activitati economice a participantilor din sistem (ianuarie 2010) se constata diferente semnificative in favoarea celor repartizati aleatoriu, in industrii ca serviciile administrative, cu 35,2% fata de numai 6,35%, sau invatamant, cu 10% fata de 4%, activitati cu capacitate mai mare de absorbtie a persoanelor cu studii liceale si universitare (definitivarea acestor studii in partea a doua a anului, iar angajarea lor in trimestrul III 2009)”, se mai explica in studiu.
De asemenea, analiza CSSPP mai precizeaza ca trebuie remarcata diferenta semnificativa in sens invers, in defavoarea celor repartizati aleatoriu, in cazul industriei prelucratoare de numai 11% fata de 22,25%, sau comertul - numai 10,53% fata de 17,15%, activitati economice mai putin atractive.
In cazul analizei pe activitati economice, comparativ, ratele locurilor de munca vacante si ponderile celor repartizati aleatoriu in total, se constata o apropiere a celor doua seturi de valori. Sunt insa si exceptii, cum ar fi: in agricultura, cu ponderea celor repartizati mai mica (activitate neatractiva si caracter sezonier).
Situatii similare s-au inregistrat in cadrul activitatilor stiintifice si tehnice, spune CSSPP, sau in sanatate si asistenta sociala, de asemenea, cu diferente (activitati neatractive sau nivelul nesatisfacator de pregatire).
Mai multe femei repartizate aleatoriu in comparatie cu numarul barbatilor
In cazul structurii pe gen a repartizarii aleatorii, studiul arata ca femeile au inregistrat ponderea cea mai mare de 51,8%, in timp ce barbati au inregistrat numai 48,2%.Pe grupe de varsta, situatia arata ca tinerii intre 25-30 de ani sunt cei mai numerosi dintre participantii repartizati aleatoriu, avand o pondere de 42,9% in randul acestora. Ei sunt urmati de persoanele cu varste intre 20-25 de ani si cu o pondere de 10,5% sunt cei cu varsta intre 30-35 de ani (vezi fig.8).
Sursa: Studiul CSSPP
„Se remarca astfel grupa cu varsta cuprinsa intre 20 -25 ani cu cea mai mare pondere (chiar cu o diferenta semnificativa in plus la femei, de aproximativ 4 puncte procentuale)”, se mai spune in studiu.
In comparatie cu structura pe gen si varsta a participantilor (vezi fig. 9) pe sistem se constata diferente majore. Astfel ca 71% dintre cei repartizati aleatoriu aveau varsta de pana in 25 de ani, in timp ce, pentru aceeasi categorie, participantii au inregistrat numai 31% din total persoane cu varsta de pana in 35 ani (in mod special trebuie remarcata diferenta la categoria de varsta pana in 20 ani, valorile au fost 34% si, respectiv, 3%).
Sursa: Studiul CSSPP
„Asa cum am mai mentionat, o explicatie poate fi absorbtia absolventilor de cursuri liceale si universitare definitivate in perioada iunie – august 2009, locurile de munca vacante fiind oferite in septembrie 2009 (decalajul de 4 luni prevazut de legislatia care reglementeaza participantii si aderarea acestora la fondurile de pensii administrate privat)”, conchide studiu CSSPP.
