Putine companii valideaza produsele inainte de a ajunge pe piata, neavand un specialist de UX care sa creeze flow-uri logice si interfete usor de inteles, iar consumatorii se trezesc cu un manual intreg de utilizare pentru a folosi un software, in loc sa descopere un produs usor de inteles, testat cu zeci sau sute de oameni inainte de a ajunge la ei, a declarat intr-un interviu acordat wall-street.ro Tudor Juravlea, User Experience Architect & UX Trainer si unul dintre fondatorii Asociatiei Romane de User Experience Design.

Pe de alta parte, capcana in care cad multe companii atunci cand lanseaza aplicatii, website-uri si produse digitale este "sa se uite doar la cifre, la KPIs, sa se uite la analytics sau sa faca cercetari cantitative". Insa cifrele nu iti arata niciodata contextul si motivul pentru care utilizatorii fac anumite actiuni.

"Aceasta nu este intotdeauna o dimensiune corecta. Oamenii nu sunt cifre, au un context si un bagaj solid de problematici, care trebuie intelese", explica Tudor, precizand ca intr-o companie o parte din aceasta intelegere a consumatorului cade pe umerii specialistului de UX, pentru ca acesta ajuta la crearea unei interfete si trebuie sa inteleaga ce tip de flow ii este familiar utilizatorului si ce elemente l-ar ajuta sa foloseasca mai mult sau mai usor produsul respectiv.

Tudor Juravlea User Experience ArchitectTudor (foto) va modera la evenimentul Future Banking un panel de UX aplicat in banking, o premiera pentru conferintele de profil, alaturi de practicieni din Asociatia Romana de User Experience Design. Daca lucrati in industria financiara, va puteti inscrie la acest panel pe site-ul evenimentului.

Practic, munca unui practician de UX incepe chiar de la intelegerea problemelor prin care trece un consumator cand foloseste un produs, cerinta de imbunatatire a experientei venind fie de la top management, fie din call-center, prin reclamatii si sugestii.

"Interfata pe care o vede utilizatorul este doar varful iceberg-ului, dar munca unui UX specialist este preponderent in spatele unei aplicatii/site, priveste modul in care informatia este organizata (arhitectura informatiei), ce detalii ii ceri clientului, flow-ul logic pe care il implementezi pentru ca un utilizator sa ajunga din punctul A in punctul B, cat si lucruri ce tin de accesabilitate", precizeaza Tudor Juravlea.

Rolul unui specialist de UX este in primul rand de a salva timpul utilizatorului.

"Cand observi ca utilizatorul tau trebuie sa se duca in offline, sa stea la o coada, sa se deplaseze prin trafic ca sa faca o singura actiune, daca ii creezi un tool digital prin care poate sa faca actiunea respectiva din canapea, atunci i-ai usurat viata si i-ai scurtat timpul pe care il cheltuie", subliniaza specialistul UX.

Nu in ultimul rand, omul de UX actioneaza ca un liant intre product manager sau chiar owner-ul companiei, echipa de cercetare (daca este cazul) si programatorii care creeaza efectiv produsul pe baza unor recomandari. Cum in programare, majoritatea echipelor lucreaza in sprint-uri, pe metodologia agile, specialistul UX trebuie sa fie mereu cu 2-3 sprint-uri inaintea lor.

"La modul ideal, specialistul UX nu realizeaza si design-ul produsului, dar sunt multe companii in care omul de UX suteaza si tot el da cu capul, face si research, si schitare si interfata cu livrabile finale catre programatori", mentioneaza Tudor.

Companiile mai evoluate au descoperit ca au nevoie de specialisti pe fiecare segment, pentru a face cercetare de piata adevarata, iar daca isi doresc o interfata buna trebuie sa angajeze un designer cu skill de branding, dar care sa inteleaga si tehnologiile, bootstrap sau alte framework-uri pe care programatorii le vor folosi.

Pe de alta parte, intr-o companie mai mica, un specialist in UX prefera sa aiba o privire de ansamblu asupra proiectelor si sa nu se supraspecializeze, penduland intre zona de research si cea de design/interfata sau usability testing.

UX, o profesie ignorata de autoritati, dar la mare cautare de companii

“Este mult interes din partea companiilor pe acest domeniu, dar nu au de unde sa angajeze, nu avem scoli care sa predea UX, nomenclatorul meseriilor nu ne recunoaste profesia. Sunt lucruri pe care trebuie sa le rezolvam. De asta avem un ONG si facem munca voluntara in zona aceasta, pentru a se intelege valoarea specialistilor de UX si sa se treaca dincolo de aspectul de graphic design pe care il are profesia in aparenta”, afirma Tudor.

Nu exista scoli (materii la facultate - n.r.) pe zona de UX, iar ministerul nu recunoaste inca specializarea noastra ca profesie. Avem un grup destul de mare de practicieni si un ONG care promoveaza domeniul si intelegerea lui.

El sesizeaza faptul ca, de asemenea, majoritatea programatorilor sunt foarte interesati de UX, iar la evenimentele unde sunt prezentate teme de UX salile sunt de cele mai multe ori arhipline.

Asociatia Romana de User Experience Design a pornit de la o serie de intalniri, initial cu 20 de oameni, pentru ca in trei ani sa ajunga la peste 1.500 de membri si un grup de Facebook de cateva sute de practicieni si pasionati de UX. In 2015 a sustinut si prima conferinta de User Experience din Romania, care a fost sold-out, iar in aceasta toamna pregateste a doua editie, care se anunta cea mai mare conferinta de UX din Sud-Estul Europei.

Tudor Juravlea a lucrat peste 9 ani la Orange, unde a inceput din pozitia de manager de produs, pe vremea cand romanii descopereau primele iPhone-uri si primele tablete, si a "virat" ulterior in echipa de digital a operatorului telecom, pentru a se ocupa de primele aplicatii mobile care apareau in piata.

La Orange si-a dat seama ca incepuse sa faca mai mult o munca de UX designer decat una de product manager, pentru ca cerceta si intelegea nevoile clientilor. Asa a inceput sa se documenteze serios pe zona de UX, sa faca cursuri online si sa citeasca tot ce se putea gasi la vremea respectiva pe net.

"Era un domeniu nou pe la noi, dar am descoperit ca era o materie de studiu in universitatile de renume din Occident, in Danemarca si Suedia, tari care aveau traditie in design. La nivel global, cei care faceau smartphone-uri si-au dat seama ca trebuie sa se diferentieze si prin calitatea produsului si experienta user-ului, nu doar prin pret. Asa a aparut aceasta meserie noua, care in Romania a capatat forta cam de 2-3 ani", sustine Tudor.

Dupa Orange, el a fost recrutat de ING Bank, chiar pe o pozitie de UX arhitect, iar in banca olandeza s-a ocupat de proiectul ING Bazar. Ulterior a accepta provocarea de a lucra pe proiectul Youth al operatorului Vodafone, iar in prezent este UX specialist la o mare companie din energie.

Sursa foto: REDPIXEL.PL_Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea IT & C »


Setari Cookie-uri