Programele Rabla și Rabla Plus (pentru automobile electrice) se numără printre cele mai de succes programe derulate, an de an, de stat, dar asociația 2Celsius a decis să pună lupa pe activitatea AFM pentru a înțelege impactul pe care aceste acțiuni de reînnoire a parcului auto național le au la nivelul comunității, dar și al mediului. Acesta este a doilea raport asupra programelor AFM după cel de anul trecut.
Raportul, comisionat de 2Celsius și realizat de cercetătoarele Natalia Ciobanu și Adela Fofiu și finanțat de European Climate Foundation, analizează Rabla și Rabla Plus din perspectiva impactului social și a modului în care sunt abordate sărăcia și alte probleme sociale legate de mobilitate și acces, fiind alocate programului peste cinci miliarde de lei în ultimii 16 ani. În primii cinci ani de desfășurare, au fost casate peste 100.000 de mașini prin programul Rabla, iar, până în prezent, această cifră a urcat până spre 600.000 de mașini.
Cu toate acestea, realizatoarele cercetării arată că programul este exclusivist și inaccesibil celor cu venituri mici și medii și celor cu nivel scăzut de educație. Chiar dacă nivelul veniturilor salariale a crescut constant din 2005, această creștere nu se reflectă în creșterea puterii de cumpărare a cetățenilor în măsura în care să își permită cu relativă ușurință achiziționarea unui autoturism nou.
Citeste si:
În plus, Rabla/Rabla Plus își propune să scoată din circulație mașinile mai vechi de 8-15 ani, însă, în perioada 2018-2020, au fost înmatriculate 1.7 milioane de autovehicule, dintre care aproximativ 75% (i.e. în jur de 1.4 milioane) sunt second-hand. Practic, doar în acești trei ani, au fost puse pe piață cel puțin tot atâtea mașini mai vechi de 15 ani câte a reușit programul Rabla/Rabla Plus să scoată în 15 ani de la lansare (i.e. 682.304 autoturisme casate din 2005 până în 2019).
Programele Rabla și Rabla Plus sunt, în continuare, inaccesibile celor cu venituri reduse
„O persoană cu venit mediu în România are nevoie de 10-20 de ani pentru a economisi banii necesari cumpărării unei mașini noi prin programul Rabla1. Este o perioadă foarte lungă și doar din asta ne putem da seama cât de greu accesibil este programul pentru majoritatea românilor. În momentul de față, programul oferă beneficii clare, evidente, doar industriei auto și în acest caz, poate ar trebui mutat la alt minister de la cel al Mediului”, susține Natalia Ciobanu.
Citeste si:
Pe lângă impactul social redus, faptul că pentru fiecare mașină nouă în România sunt înregistrate cinci mașini vechi face ca programul Rabla să fie inutil și în ceea ce privește eliminarea mașinilor vechi. În 2021, 2Celsius a lansat un raport care a analizat succesul programului Rabla în a-și atinge obiectivele de mediu propuse și a scos în evidență că impactul real al acestuia asupra îmbunătățirii calității mediului nu a fost demonstrat de AFM, fiind mai degrabă un ajutor oferit industriei auto.
“Acest studiu arată inabilitatea schemelor de înnoire a parcului auto de a aborda problema sărăciei și accesului la mobilitate. E un studiu exhaustiv care, alături de cele privind impactul de mediu al programului Rabla, construiește cu metode științifice și analize de date, o campanie de advocacy de înverzire și democratizare a programelor guvernamentale privind mobilitatea”, spune Raul Cazan, Președintele 2Celsius.
Citeste si:
Cei din industria auto ( în speță reprezentanți ACAROM și Ford România au răspuns la acest raport, în cadrul discuției în timpul căreia acesta a și fost lansat, spunând că programele Rabla și Rabla Plus își îndeplinesc obiectivele, dar că nu pot să funcționeze eficace fără o arhitectură mai complexă și mai extinsă de programe de mediu. În acest sens, atât producătorii, cât și ONG-ul s-a pus de acord că statul trebuie să facă mai multe pentru a monitoriza eficacitatea programelor sale, dar și pentru a realiza un plan de viitor bazat pe criterii clare de mediu și sociale, conform obiectivelor de dezvoltare durabilă la care România a aderat.
Asociația 2Celsius sugerează implementarea unor măsuri adiacente, precum taxarea poluării și restricționarea importului de mașini second-hand vechi. Altfel, au subliniat realizatoarele studiului, România se va învârti în cerc în condițiile în care, din lipsă de bani, românii cumpără în continuare foarte multe mașini second-hand care nu respectă, adesea, normele de poluare.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock.com, Unsplash.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
