Constructorii auto care au rămas în urmă în cursa electrificării sunt bune de plată în Uniunea Europeană. Conform unui raport recent publicat, doar în 2020, primul an în care UE a decis să coboare milităria jos din pod și să tragă la răspundere pe cei care nu iau în serios tranziția verde, producătorii activi în spațiul comunitar au plătit amenzi totale de 550 milioane de dolari.
În 2020, când s-au introdus noi ținte de emisii de CO2, mai stricte decât până în acel moment, mai mulți constructori auto activi în UE nu au reușit să alinieze normelor. Conform informațiilor Automotive News, amenzile s-au ridicat la 510 milioane de euro. Nu este, deci, de mirare că acum, când UE vrea să reducă din nou cotele de CO2 la nivel de flote de mașini noi, mai mulți producători au ieșit cu poziții evident nefavorabile.
Doar Jaguar Land Rover (JLR) a avut de plătit 40 milioane de euro deoarece n-a reușit să-și reducă îndeajuns de mult emisiile de CO2, ratând ținta cu aproximativ 3 grame CO2/km. Volkswagen a anunțat de asemenea că a plătit circa 100 de milioane de euro în amenzi pentru că n-a respectat reglementările impuse în urmă cu patru ani, dar grupul german a ratat ținta cu doar 0,75 grame CO2/km la nivel de flotă. Dacă nivelul va fi redus iarăși, Volkswagen riscă să fie bun de plată și mai mult căci cota BEV-urilor în Europa pentru marca germană este de doar 12,5%.
Citeste si:
Alți producători care n-au satisfăcut cerințele în 2020 se numără și Suzuki, Subaru, Bentley, Lamborghini și McLaren, dar nu este cunoscută suma exactă plătită de fiecare. Totuși, unele amenzi pot fi calculate înmulțind amenda per automobil cuc numărul de mașini comercializate în acel an în interiorul uniunii. În cazul Suzuki, care a depășit pragul cu 10,4 grame CO2/km, amenda pentu fiecare mașină nouă a fost de 1.000 de euro. Cum japonezii au vândut 160.570 de automobile, un calcul simplu rezultă într-o amendă de peste 160 milioane de euro. În cazul Subaru, amenda ar putea fi de 52 de milioane de euro.
Care erau nivelele de emisii de CO2 conform standardului din 2020
În 2020, mașinile noi trebuiau să emită doar 95 grame CO2/km calculat după vechiul ciclu de testare NEDC sau circa 120 grame CO2/km calculat prin WLTP. Ținta se modifică în funcție de masa autovehiculului, deci mașinile mai grele pot avea emisii mai mari, iar amenda pentru fiecare gram de CO2/km peste limită este de 95 euro aplicată pentru fiecare mașină înmatriculată. Banii astfel strânși sunt redirecționați către bugetul Uniunii.
Citeste si:
Pentru a contracara aceste reglementări venite de la Bruxelles, unii producători care încă vând multe mașini cu ICE au decis să facă parteneriate aparent ciudate. Astfel, din 2021, Honda și Jaguar Land Rover au un parteneriat cu Tesla pentru ca emisiile acestor constructori să fie luate la comun, constructorul american de EV-uri astfel ajutând să scadă nivelul emisiilor totale pentru celelalte mărci. Volkswagen s-a legat în mod similar de grupul chinezesc SAIC, cel care pune pe piață brandul MG.
Această practică, dar și creșterea ofertei de EV-uri și hibride performante, a ajutat constructorii să evite alte amenzi în 2021, când UE a strâns de la constructori doar 10 milioane de euro. Ferrari și Bugatti au fost printre puținii cu emisii prea mari acum doi ani, conform informațiilor Agenției Europene pentru Mediu. În 2022, doar Bugatti a ratat țintele, acesta fiind și ultimul an pentru care există informații la acest moment. Trebuie spus că 91 de constructori au fost luați în calcul, dar Bugatti nu va fi amendat pentru că nu a vândut decât 30 de automobile în acel an.
Citeste si:
Bugetul UE s-ar putea îngroșa din nou în perioada 2025-2029 când ar trebui să ne raportăm la noile nivele de emisii la nivel de flote, care sunt cu 15% sub plafonul actual, adică circa 93,6 grame CO2/km în ciclu WLTP (față de aproximativ 120 grame CO2/km). Conform informațiilor existente, parteneriatul JLR - Honda - Tesla nu ar avea probleme în acest context, emisiile lor fiind de doar 86 grame CO2/km mai ales mulțumită vânzărilor Tesla care înclină ecuația cu un mare 0 în dreptul emisiilor în circulație.
Pentru Volkswage, însă, situația este mai dificilă, căci grupul de constructori din care face parte era cu 3 grame peste vechiul plafon, în timp ce grupul nipon Toyota-Mazda-Suzuki-Subaru este la 4 grame de ținta din 2020. De asemenea, UE a anunțat și o altă coborâre a pragului, pentru perioada 2030-2034 (înainte de introducerea interdicției de a comercializa mașini noi cu motoare termice alimentate cu benzină sau motorină, din 2035). Plafonul pentru peste șase ani va fi de doar 49,5 grame CO2/km - cu 55% mai puțin decât în 2021.
Citeste si:
Între 2020 și 2022, emisiile flotelor de mașini noi vândute în UE au scăzut vizibil ca urmare a acestor practici agresive ale Bruxelles-ului. Scăderea a fost de 12% în 2020 (față de ultimul an de dinainte de pandemie), respectiv cu 13% în 2021 și cu 5,3% în 2022. Cota de piață a EV-urilor a atins acum doi ani 14%.
În prezent, previziunile pentru 2024 nu sunt, însă, încurajatoare pe fondul scăderii cererii de mașini electrice pe mai multe piețe europene. Conform cifrelor preliminare ale Dataforce, vânzările de EV-uri au crescut cu doar 20% în primele două luni ale anului față de o creștere medie pe anul 2023 de 28% pentru mașinile pe baterii. Totuși, creșterea acestui segment rămâne peste media de creștere a întregului domeniu auto (10%). De asemenea, cererea pentru PHEV-uri (plug-in hybrid vehicles) a crescut cu 11% în ianuarie-februarie 2024, raportat la o stagnare a cererii pe durata anului trecut.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
