Volvo a confirmat, prin vocea CEO-ului Jim Rowan, că va continua să vândă modele cu motoare termice și după 2030. Anunțul vine să contrazică promisiuni făcute în trecut de executivul scoțian, același care, în 2020, spunea că Volvo nu va mai oferi modele noi cu motoare tradiționale în cel mult un deceniu. Mai multe provocări geopolitice, economice și sociale au obligat producătorul deținut de chinezii de la Geely să schimbe planurile, conform Motor1.
În urmă cu aproape patru ani, Volvo promitea că va fi printre primii constructori de masă care va avea o gamă formată exclusiv din mașini electrice. Acest plan a fost reconfirmat în martie 2021 și, trei ani mai târziu, în primăvara lui 2024, șeful Volvo încă se ținea tare. El a declarat că încă are „încredere” că o trecere la EV-uri este posibilă în doar cinci an de zile, un salt care era, în opinia sa, „foarte plauzibil”.
În ciuda acestor asigurări, Volvo a fost obligat să facă stânga-împrejur în timpul celei mai recente conferințe trimestriale cu investitorii. Jim Rowan a recunoscut că „va dura ceva mai mult până ce vom putea să armonizăm toate piețele din lume și să fim pe drumul către electrificare completă”. Tonul încrezător s-a schimbat într-unul tremurând și, acum, Volvo a confirmat schimbarea de strategie.
Concret, Volvo speră că mașinile PHEV și cele electrice luate împreună vor forma undeva între 90% și 100% din mixul global de vânzări până la finele actualului deceniu. O altă concesie a apărut în discursul mărcii suedeze la capitolul modelelor MHEV, adică hibridele care nu pot fi încărcate de la priză. Volvo a decis să mai prelungească și producția unor mașini mild-hybrid, dar doar „în volume limitate”.
Care sunt motivele pentru care Volvo nu poate trece încă la mașini electrice
Volvo, care a devenit primul producător ce oferă „pașapoarte” tehnice pentru bateriile de pe unul dintre modelele sale electrice, a dat vina pe mai mulți factori care stau în calea electrificării mai rapide a parcului auto mondial. În primul rând, infrastructura de încărcare evoluează într-un ritm mai lent decât se prognozase anterior. O altă piedică este decizia mai multor state de a reduce brusc sau de a elimina complet subvențiile la achiziția de mașini electrice.
De asemenea, Volvo, care e deținut de grupul chinezesc Geely, a dat vina și pe războaiele economice dintre state, căci acestea pot crește prețurile mașinilor electrice. De pildă, în cazul Volvo, unele modele ale sale vor fi afectate de noile taxe vamale majorate ale Bruxelles-ului. La începutul acestui an, pentru a-și eficientiza cheltuielile, Volvo a luat decizia de a stopa investițiile în Polestar, o marcă de mașini hibride și electrice care a derivat din Volvo.
Pe termen scurt, Volvo speră că vânzările de PHEV-uri și EV-uri vor totaliza undeva între 50% și 60% din toate livrările Volvo anul viitor, o creștere de cel puțin 2% față de 48% în Q2 din 2024. În perioada aprilie-iunie, mașinile electrice au avut o cotă de 26% din vânzările Volvo, asta în contextul în care producătorul a oprit definitiv comercializarea de mașini cu motoare diesel.
Mai departe, Volvo va continua să investească în mașini hibride, dar vrea să atingă nivelul de emisii net-zero până în 2040, adică la cinci ani după ce intră în aplicare interdicția din interiorul Uniunii Europene care va scoate de la vânzare mașinile termice pe benzină și diesel. Vor rămâne doar cele care pot fi alimentate exclusiv cu e-fuels nepoluanți. Acești combustibili, la fel ca și Volvo începând cu 2040, sunt net-zero, adică prin procesul lor de fabricație se extrage din atmosferă cel puțin la fel de mult CO2 cât se elimină ulterior, în alte etape din producție sau pe parcursul utilizării.
Volvo EX90, livrările au început și în Europa
Deși a făcut un pas în spate, urmând exemplele date deja de Mercedes-Benz, Bentley, Ford și Porsche în ceea ce privește electrificarea gamei, Volvo continuă să lanseze EV-uri noi. Recent, după mai multe amânări puse pe seama unor probleme la software, au demarat livrările pentru SUV-ul EX90.
Asamblat în Statele Unite, EX90 se lăuda cu interior din materiale reciclabile, dar și cu o listă de așteptare deosebit de lungă. Ei bine, cei care și-au dorit să fie printre primii care pun mâna pe bestia de 2,8 tone chiar au trebuit să aștepte, dar primele exemplare vor ajunge pe Bătrânul continent luna aceasta. Mașina este disponibilă la comandă și în România. La noi, sunt disponibile două versiuni:
- Twin Ultra AWD cu două motoare electrice (408 cai putere și 770 Nm), baterie de 111 kWh și autonomie maximă de 585 de kilometri. Preț de la 102.165 de euro;
- Twin Performance Ultra AWD cu două motoare electrice (517 cai putere și 910 Nm), baterie de 111 kWh și autonomie de 580 de kilometri. Preț de la 107.265 de euro
