Mulți angajați ajung să răspundă la e-mailurile sau apelurile șefilor chiar și după programul de lucru. Există, însă, o țară care, legal, nu mai permite acest lucru. Cum s-ar plia o astfel de inițiativă și în România?
De la pandemie încoace, tot mai mulți angajați au dificultăți în a se deconecta de la job și ajung să se simtă obligați să fie constant online, din teama de a nu părea implicați la locul lor de muncă. Australia a introdus în legislație o nouă regulă care apără angajații și care le asigură „dreptul la deconectare”. Practic, după ce își termină programul de lucru, angajații nu au, legal, nicio obligație de a le mai răspunde șefilor, fără să existe teama de a fi pedepsiți de șefii lor.
Un sondaj publicat anul trecut a estimat că australienii au lucrat, în medie, 281 de ore de ore suplimentare neplătite anual. Situația nu este una bună nici pe alte continente, motiv pentru care peste 20 de țări, în principal din Europa și America Latină, au reguli similare, notează BBC.
Cum funcționează concret legea deconectării de la job
Legea nu interzice angajatorilor să contacteze salariații în afara orelor de program. În schimb, oferă personalului dreptul de a nu răspunde decât în situații excepționale, în care refuzul lor este considerat a fi nerezonabil.
Conform noilor reguli, angajatorii și angajații ar trebui să încerce să rezolve disputele între ei. În cazul în care aceștia nu reușesc să găsească o soluție, Comisia australiană de muncă echitabilă (FWC) poate interveni. FWC poate ordona angajatorului să nu mai contacteze angajatul după orele de program.
Nerespectarea noilor reglementări poate duce la amenzi de până la 19.000 de dolari australieni pentru un angajat sau de până la 94.000 de dolari pentru o companie. Organizațiile care reprezintă drepturile angajaților au salutat această inițiativă.
„Aceste noi reguli vor împuternici angajații să refuze contactul din afara orelor de muncă și va permite un echilibru mai mare între viața profesională și cea privată”, a spus Consiliul Sindicatelor din Australia.
John Hopkins, expert la Universitatea de Tehnologie Swinburne a declarat pentru BBC News că noile reguli îi vor ajuta și pe angajatori, precizând că „orice organizație care are angajați odihniți și cu un echilibru mai mare între viața profesională și viața privată va fi mai puțin predispusă la îmbolnăviri”. Acest aspect va genera fluctuații mai mici de personal și va reduce numărul de demisii.
„Orice lucru care aduce beneficii angajatului, are beneficii și pentru angajator”, a adăugat el.
Părerile au fost, însă, împărțite. Unii angajați din industria financiară nu se arată încântați și nu cred că noile reglementări vor avea un efect real în sectorul lor de activitate.
„Cred că este o idee excelentă. Sper că va prinde bine. Mă îndoiesc, însă, că va ajunge în industria noastră, ca să fiu sincer. Suntem bine plătiți și se așteaptă de la noi să livrăm constant. Noi simțim că trebuie să livrăm 24 de ore pe zi”, a declarat David Brennan, angajat în industria financiară.
Fără șefi în viața ta, după orele de program. Se poate aplica asta și în România?
În vreme ce o astfel de inițiativă care interzice șefilor să mai scrie angajaților în afara orelor de program există și în țări europene (vezi exemplul Portugaliei), în mod evident, ne întrebăm dacă un astfel de drept la deconectare se poate aplica și în România. Matei Stănculescu, psihoterapeut, trainer și mental fitness coach este de părere că astfel de inițiativă nu s-ar plia neapărat la noi în țară, la nivel unitar.
„Nu o să dau răspunsul politically correct, așa că nu cred că ar funcționa, pentru că știu deja multe companii multinaționale care nu le dau liber angajaților în zilele libere legale. Cu atât mai mult să pot să îmi acuz eu vreodată șeful că m-a sunat la 18:15. Sunt anumite situații în care poate chiar e relevant să mă sune omul acela. Dacă eu, de exemplu, mă ocup de securitatea datelor sau mentenanța pe niște servere și a picat un server, pentru asta ar trebui să fiu sunat și la 2 noaptea. Deci există și astfel de situații”, a declarat pentru Wall-Street.ro Matei Stănculescu.
Specialistul arată că la nivelul muncii există, uneori granițe destul de fine între muncă și viața privată, generate de specificul muncii prestate. El oferă exemplul recent al haosului creat la nivel global de întreruperea serviciilor Microsoft, când numeroase companii din aviație, retail, sectorul bancar sau media, nu și-au putut desfășura activitatea în mod normal. „Acolo s-au trezit niște oameni cu noaptea în cap, înțelegând că s-au aprins niște beculețe roșii și că trebuiau rezolvate lucruri urgențe”, spune Matei.
„Și mai e și medicul, care nu o să zică `hei, eu sunt în timpul meu liber`. Dacă un pacient a intrat într-un stop cardiac și doctorul este sunat la 2 noaptea că trebuie să vină de urgență să facă o operație. Medicul respectiv se va da jos din pat și va face asta. Sunt situații și situații, de-aia o astfel de lege aplicat așa, către toată lumea nu prea e fezabilă. Mai sunt apoi și pompierii (...) Deci sunt situații și situații, tocmai de aceea trebuie să fim puțin flexibili. Nu cred că ar respecta nimeni o astfel de lege, nu le respectă nici pe altele care sunt mult mai simplu de respectat decât asta”, mai precizează Matei Stănculescu.
Dreptul la deconectare de la job în UE. Parlamentul solicită o nouă lege
Dreptul la deconectare nu este definit în legislația UE. Parlamentul European (PE) a vrut să schimbe acest aspect și a solicitat încă din ianuarie 2021 Comisiei Europene să existe o schimbare în acest sens. Practic, PE a cerut elaborearea unei legi care să permită angajaților să se deconecteze de la serviciu în timpul orelor de lucru, fără să existe consecințe negative pentru ei. Totodată, parlamentarii blocului comunitar au solictat și stabilirea unor standarde minime pentru munca la distanță.
Parlamentul a remarcat că atunci când nu există o deconetare de la job poate crește numărul orelor suplimentare neremunerate, ce pot avea un impact negativ asupra sănătății, echilibrului dintre viața profesională și cea privată și asupra odihnei unui individ.
