Democraţia, libertatea economică şi identitatea europeană a României nu sunt negociabile, iar orice tentativă de deturnare a ţării de la parcursul european şi atlantic va avea consecinţe economice directe şi va duce la un declin sigur al nivelului de trai şi al veniturilor tuturor. Este ceea ce au spus în cor mai mulți lideri din mediul de business de la noi. Aceștia trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că o Românie condusă de o persoană cum este Călin Georgrescu, ce promovează idei extremiste, nu poate să însemne decât un regres pentru o economie care a avut cei mai buni ani de dezvoltare din istorie. Iar acești ani buni se văd și în evoluția salariului, chiar dacă, știm, acesta nu este, neapărat, cel mai important indicator care să indice gradul de prosperitate al României.
Cum au evoluat salariul mediu net încasat de români, din 1900 și până în 2023
Alegerile prezidențiale au scos la iveală mai multe vulnerabilități structurale, dar și disfuncții cronice ale partidelor politice care au gestionat până acum România, în acești 35 de ani de capitalism și de piață liberă. Ultimele zile ne-au arătat cât de vulnerabil poate fi sistemul nostru politic în fața populismului și a influențelor externe. Dincolo de poveștile din comunism relatate de părinții și bunicii noștri, dar și de cei care încă sunt în viață și care au suferit în urma unui regim dictatorial până în 1989 și pe care le avem drept mărturie, cifrele rămân o constantă la care alegem să ne raportăm și care ne demonstrează că înainte nu era mai bine.
Doar dacă ne uităm doar la ultimii 30 de ani, salariul mediu net lunar (adică cel cu care românul rămâne în mână) a crescut de circa 14 ori, de la echivalentul a 72 de euro în 1994 la peste 1.000 de euro în 2024, după cum arată datele dintr-un raport realizat de ING. Cu toate acestea, important de precizat este faptul că salariul nu este neapărat indicatorul cel mai important, în contextul creșterii inflației, însă creșterea economică a țării noastre este evidentă.
Economia României a traversat o perioadă de transformări profunde în ultimii 30 de ani, iar PIB-ul a crescut de la aproximativ 26,6 miliarde de euro în 1994 până la aproape 357 de miliarde de euro în 2024. Schimbările structurale ale economiei, investițiile străine și aderarea la Uniunea Europeană au condus la o creștere economică accelerată în ultimele trei decenii. Iar dacă e să oferim și un exemplu practic, în perioada comunistă un român își permitea să consume 31 de kilograme de carne pe an, în prezent își permite 74 de kilograme, dacă e să ne raportăm la comparația realizată de Cristian Popa, membru al consiliului de administrare al Băncii Naționale a României.
Datele de la Institutul Național de Statistică (INS) ne arată care au fost salariile românilor din 1990 și până în prezent.
| Anul | Salariul mediu net |
|---|---|
| 1990 | 3381 |
| 1991 | 7460 |
| 1992 | 20.140 |
| 1993 | 59.717 |
| 1994 | 141.951 |
| 1995 | 211.373 |
| 1996 | 321.169 |
| 1997 | 632.086 |
| 1998 | 1.042.274 |
| 1999 | 1.522.878 |
| 2000 | 2.139.138 |
| 2001 | 3.019.424 |
| 2002 | 3.789.202 |
| 2003 | 4.839.648 |
| 2004 | 5.986.386 |
| 2005* | 746 |
| 2006 | 866 |
| 2007 | 1.042 |
| 2008 | 1.309 |
| 2009 | 1.361 |
| 2010 | 1.391 |
| 2011 | 1.444 |
| 2012 | 1.507 |
| 2013 | 1.579 |
| 2014 | 1.697 |
| 2015 | 1.859 |
| 2016 | 2.046 |
| 2017 | 2.338 |
| 2018 | 2.642 |
| 2019 | 2.986 |
| 2020 | 3.217 |
| 2021 | 3.416 |
| 2022 | 3.801 |
| 2023 | 5.079 |
Sursa: INS
*OBS: Salariile raportate până în anul 2005 se fac în bani vechi (ROL), iar după 2005 acestea sunt exprimate în RON
Evoluția salariului mediu net în 2024
2024 a debutat cu un salariu mediu net a de 4.859 lei, în scădere cu 220 lei (-4,3%) față de luna decembrie 2023. În luna martie, salariul mediu net înregistrat de români a depășit borna de 5.000 de lei, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Salariul mediu net în luna septembrie, ultima lună pentru care avem date raportate de INS, până la momentul transmiterii acestui material, a fost de 5.228. Iată cum a evoluat câștigul salarial în 2024, cu mențiunea că pentru lunile octombrie, noiembrie și decembrie încă nu avem valorile raportate de instituție.
| Luna | Salariul mediu net (RON) |
|---|---|
| Ianuarie | 4.859 |
| Februarie | 4.876 |
| Martie | 5.185 |
| Aprilie | 5.217 |
| Mai | 5.118 |
| Iunie | 5.176 |
| Iulie | 5.242 |
| August | 5.158 |
| Septembrie | 5.228 |
| Octombrie | Încă nu există date raporatate de INS |
| Noiembrie | Încă nu există date raporatate de INS |
| Decembrie | Încă nu există date raporatate de INS |
Sursa: INS
Salariile le știm, dar ce probleme mai are piața muncii?
Dincolo de valorile salariale în creștere de la an la an, România se confruntă cu multiple provocări de ordin demografic, care vor impacta major piața muncii în următorii 10 ani. Populația țării îmbătrânește, tinerii activi sunt din ce în ce mai puțini pe piața muncii, iar cererea pentru forța de muncă înalt calificată continuă să crească, în condițiile unei economii în plină dezvoltare, cum este cea de acum.
Totuși, pentru segmentul blue collar, România mizează foarte mult pe importul de forță de muncă de pe piețele asiatice, în special în domenii precum construcții, HoReCa, agricultură, dar și industria textilă sau retail. Pentru anul în curs a fost aprobat un contingent de muncitori străini 100.000 de persoane, similar cu cel din 2023. Principalele țări de proveniență pentru muncitorii străini sunt cele asiatice, în special Nepal, Filipine, India, Bangladesh și Sri Lanka.
Câți angajați sunt în România
Numărul de angajați din România a scăzut cu peste 20% în ultimele trei decenii ca urmare a restructurărilor realizate de marile companii de stat și a migrației externe a peste 3,6 milioane de români. Cel mai redus număr de salariați din economie fost înregistrat în 2011, când pe piața muncii s-au resimțit pe deplin efectele crizei financiare din 2008- 2009, iar România a ajuns la 4,3 milioane de angajați, după cum arată un raport de la ING.
Numai în ultimii 15-20 de ani, țara noastră a pierdut aproximativ 20% din forța de muncă, tinerii fiind primii care aleg calea străinătății, care au un nivel de educație mai ridicat decât populația rămasă, conform datelor furnizate de Banca Mondială. Până în 2030, România va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate și, în același timp, în următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii se va accentua: țara noastră va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani.
La jumătatea acestui an, România a avut cel mai mare număr de angajați din istoria ultimilor 25 de ani, care se ridică la 5,16 milioane de persoane, conform datelor de la ING. Din rândul persoanelelor care muncesc în țară, cele cu studii superioare repreazintă cea mai numeroasă categorie prezentă în câmpul muncii, în vreme ce, la popul opus, o rată de participare scăzută se află în rândul femeilor, dar și a persoanelor din medii defavorizate.
