Prima retea independenta de monitorizare a calitatii aerului din Romania a devenit functionala la data de 1 octombrie 2018, se arata intr-un comunicat de presa. Este formata din 15 senzori, 14 dintre ei amplasati in Capitala, iar unul in orasul Ploiesti, care monitorizeaza permanent nivelul emisiilor de particule in suspensie, PM 10, PM2.5 si PM1. Acestea reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichid, care trec de filtrele biologice ale nasului si gatului si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii, intoxicari sau alte afectiuni respiratorii grave, inclusiv cancer pulmonar.
Conform legislatiei din Romania nivelul particulelor in suspensie PM2,5 nu trebuie sa depaseasca valoarea anuala de 20 ug/m3 pe an. Aceasta tinta trebuie atinsa, ca medie anuala, pana in 2020.
“Sensibilitatea medie a senzorilor din octombrie arata ca nivelul poluarii aerului in luna octombrie a fost apropiat de valoarea de 30 μm/m3, ceea ce nu este un pronostic bun pentru lunile de iarna. Primul pas pentru a lupta cu poluarea este localizarea surselor acesteia de provenienta. Conform datelor obtinute pana acum, putem indica orele specifice in care creste poluarea aerului. Primul maxim intens de poluare cu particule PM 2,5 incepe la ora 15:00 (WTC), iar cel de-al doilea la ora 19:00 (WTC)”, sustine Jakub Madej, reprezentant al firmei producatoare a senzorilor.
PM 2.5 sunt cele mai periculoase pulberi in suspensie detectabile in aer, in special in orasele mari. Celulele de aparare ale organismului le confunda cu bacteriile si incearca sa le omoare. Cum nu reprezinta bacterii, sistemul imunitar nu le poate "ucide", iar rezultatul reprezinta o inflamatie permanenta a tesutului pulmonar. De regula, aceste pulberi contin si substante active, care genereaza un proces de imbolnavire a plamanilor similar celui cauzat de fumat sau de imbatranire.
Citeste si:
"Aerul poluat este un factor major, alaturi de fumat, in generarea multiplelor afectiuni respiratorii si cardiovasculare. Doar cunoscand nivelul de poluanti in lume si in Romania putem sa construim un program de preventie si o strategie completa care sa curprinda: avertismente pentru populatie in momentele cu valori aeriene poluante crescute, educarea populatiei pentru a deveni ecologisti prin comportamentul lor, sustinerea programelor de inlocuire a masinilor Diesel cu masini hibrid sau electrice sau incurajarea politicilor de reimpadurire", spune prof. Florin Mihaltan, medic primar pneumologie, profesor universitar.
Cum functioneaza?
Senzorii inregistreaza particulele in suspensie PM 10, PM 2.5, PM 1, temperatura, umiditatea din aer si presiunea atmosferica. Pe baza acestor informatii, aplicatia poate realiza o prognoza a momentelor zilei cand gradul de poluare este scazut si sunt recomandate plimbari in aer liber, pe bicicleta sau practicarea jogging-ului.
Citeste si:
Totodata, aplicatia inregistreaza si un istoric al valorilor inregistrate. Astfel, utilizatorii pot evita anumite zone sau intervale orare cand gradul de poluare este ridicat.
Senzorii sunt produsi de o companie dedicata realizarii unei retele de monitorizare a calitatii aerului in Polonia. Dupa mai multe campanii de constientizare a surselor de poluare a aerului, firma poloneza a reusit sa amplaseze aproape 2000 de senzori in propria tara, si ea una dintre cele mai poluate din Uniunea Europeana. Dupa Cracovia, si alte orase au fost interesate de acest proiect si au investit fonduri publice in crearea unei retele nationale de monitorizare a calitatii aerului. Senzorii amplasati in Polonia si Romania pot fi accesati pe platforma https://airly.eu/map/en/ sau in aplicatia Airly pentru smartphone.
Calitatea aerului in Romania
Romania a avut depasiri ale valorilor limita ale poluantilor din aer si obligatia de a stabili planuri de imbunatatire a calitatii aerului inca din anul 2010. Dupa mai multe informari, Ministerul Mediului a fost dat in judecata la Curtea Europeana de Justitie pentru ca autoritatile nu au luat masuri de reducere a poluarii aerului in Capitala.
Citeste si:
Potrivit Comisiei Europene, in aglomerarea Bucuresti valorile-limita zilnice au fost depasite in mod constant inca de la momentul in care dreptul UE a devenit aplicabil Romaniei, iar in 2016 valorile au fost depasite pentru o perioada de 38 de zile.
Conform raportului Agentiei Nationale de Protectie a Mediului privind calitatea aerului in anul 2017 s-au inregistrat mai multe depasiri ale valorilor limita sau tinta pentru dioxid de azot, particule in suspensie (PM 10, PM 2.5), ozon si benzen, in special la statiile de trafic, dar si la unele statii de fond urban din cateva aglomerari urbane: Bucuresti, Brasov, Iasi, Cluj – Napoca si Craiova.
Anul trecut, 8 statii din Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului au inregistrat depasiri ale valorilor maxime de PM 10 mai mult de 35 de zile. Trei statii erau din Bucuresti. O statie din Iasi a inregistrat valori peste limita timp de 83 de zile in 2017. Aceeasi statie de trafic din Iasi a inregistrat anul acesta 67 de depasiri ale valorilor maxime admise de pulberi in suspensie pana in data de 11 septembrie, conform datelor prezentate de Agentia de Protectie a Mediului Iasi. Valori mari ale poluantilor din aer au mai fost raportate si la alte statii din oras.
Citeste si:
Surse de poluare ale aerului:
- sistemul de incalzire a populatiei, sobe sau centrale cu combustibili solizi;
- activitatea industriala, centralele termoelectrice, santiere de constructii;
- traficul rutier contribuie la poluarea aerului cu pulberile produse de pneurile masinilor la franare sau prin arderea incompleta a carburantului;
- depozite de deseuri industriale si municipale.
Efecte asupra sanatatii populatiei
“Praful, murdaria, tot ce inseamna fum sau funingine sunt suficient de mari sau suficient de colorate pentru a fi vazute cu ochiul liber. Exista alte particule, aceste particule poluante, particulate metter, materia sub forma de particule, care sunt atat de mici, incat nu pot fi detectate decat utilizand un microscop electronic. Particulele de 2,5 microni sunt particule inhalabile cu dimensiuni de 2,5 microni si mai mici. Cat de mic este ceva care masoara 2,5 microni?! Un singur fir de par are 70 de microni, aceasta dimensiune facandu-l, practic, de 30 de ori mai mare decat cea mai mare particula fina poluanta. OMS atentioneaza faptul ca, dupa hipertensiune si asocierea fumat – BPOC, poluarea aerului se afla, in momentul actual, pe locul 3 in ceea ce priveste contributia la mortalitatea generala, in lume”, spune prof. Ruxandra Ulmeanu, medic primar Pneumologie.
Citeste si:
Potrivit OMS, aproximativ 91% dintre locuitorii planetei respira aer poluat, fapt ce provoaca 7 milioane de decese pe an. Directorul general al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus a declarat in cadrul Conferintei mondiale asupra poluarii aerului si sanatatii (29 octombrie – 2 noiembrie 2018) ca poluarea aerului este ”noul tutun”.
Crearea unei retele urbane de senzori care monitorizeaza poluarea din aer este utila in orice tara si reprezinta un indicator al acestui pericol invizibil. Campania este o initiativa Philips si sustinuta de Let’s do it Romania. Accesul la informatiile furnizate de retea este public si gratuit.
Sursa foto: Shutterstock / Shaijo
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
