Drumul de la un simplu produs la unul protejat european nu este unul simplu. Telemeaua de Ibănești este un astfel de caz în care, cu cât a fost mai înaltă ținta pe care voia să o atingă producătorul, cu atât mai greu a fost parcursul. Un caz similar este și cel al magiunului de prune Topoloveni, a cărui recunoaștere la nivel nu doar european, ci în toate țările lumii, pare că întâmpină dificultăți pe măsura succesului la care a ajuns: un război simultan atât cu ANPC cât și cu frații Murad, afaceriștii care au fondat, în trecut, Springtime și Mandy.

"Este primul produs care a primit Indicație Geografică Protejată din partea Comisiei Europene. Anul trecut ne-a surprins însă plăcut Comisia Europeană pentru că a internaționalizat această Indicație Geografică Protejată cu WIPO/Lisabona - GI 1276 (Registrul Lisabona al Organizației Mondiale pentru Proprietatea Intelectuală), ceea ce înseamnă că este recunoscut pe mapamond", explică Bibiana Stanciulov, fondatoare a brandului, pentru wall-street.ro.

Concurență neloială în ciuda instanței

Tot anul trecut, mai aduagă de asemenea aceasta, Ministerul Sănătății a acordat acestui produs mențiunea de nutriție "fără adaos de zahăr".

Din păcate, spune producătoarea, cam de la început și-au arătat colții cei care au "căpușat" indicația geografică protejată a magiunului de Topoloveni, începând să folosească, ilegal, toponimul Topoloveni.

Este vorba despre magiunul "concurent" al familiei Murad, Bunătăți de Topoloveni, aceștia neputând însă să folosească denumirea localității ca urmare a legislației europene în ceea ce privește produsele protejate.

Se spune în regulamentul pe baza căruia am obținut indicația geografică protejată că este absolut interzis să se folosească indicația geografică, râu, pârâu, sat, oraș, ce-o fi el, deci toponimul Topoloveni, pentru clasa de produse pentru care a obținut indicație geografică protejată.

Bibiana Stanciulov, producătorul magiunului de prune Topoloveni

Aceasta mai adaugă de asemenea un amănunt important și anume că din 2012 se confruntă prin justiție cu această familie de origine libaneză și nu ajunge "la un capăt".

Astfel, explică ea, brandul pe care l-a fondat nu reușește să obțină dreptatea pe care toată lumea i-o dă, doar că în justiție "se face undeva la jumătate".

Fapt cu atât mai ciudat și mai grăitor pentru justiția din România cu cât familia Murad a primit deja în instanță o decizie definitivă care interzice producerea și, implicit, comercializarea magiunului de prune Bunătăți de Topoloveni, deci practic denumirea pe care Bibiana Stanciulov o contestă.

Este exact ca la șampanie. De ce nu mai avem noi voie să scriem șampanie și scriem vin spumant? Pentru simplul motiv că niște producători din Franța au înregistrat după regiunea geografică Champagne acest nume de băutură.

Bibiana Stanciulov, producătorul magiunului de prune Topoloveni

Ceea ce este și mai grav, însă, adaugă Bibiana Stanciulov, este faptul că pe site-ul Comisiei Europene sunt două autorități, Ministerul Agriculturii și ANPC, definite ca instituții obligate să protejeze orice tip de indicație geografică protejată.

ANPC, "supărat" pe magiunul de Topoloveni

Însă tocmai acest ANPC vânează magiunul de Topoloveni, spune fondatoarea brandului, care recunoaște că este un cuvânt foarte dur, dar este demonstrabil, din moment ce în urmă cu trei ani cei de la ANPC au venit într-o inspecție în depozitul celor de la Topoloveni și au descoperit faptul că făceau ardei capia acrit cu oțet Topoloveni.

Ce era în neregulă cu acest lucru? Nimic, spune aceasta, dar asta nu i-a împiedicat pe cei de la ANPC să acorde societății o amendă de 20.000 de lei pentru că nu a scris din ce este produs oțetul.

Normal că i-am dat în judecată, iar după un an și jumătate am câștigat acest proces.

Bibiana Stanciulov, producătorul magiunului de prune Topoloveni

Iar lucrurile nu s-au oprit aici. Astfel, președintele actual al ANPC a dorit să elimine de pe eticheta produsului inclusiv mențiunea de nutriție stabilită chiar de Ministerul Sănătății: "Fără adaos de zahăr", lucru pe care, spune fondatoarea brandului, bineînțeles că nu l-a făcut.

Practic, specifică aceasta, cu ANPC este un dublu conflict, din moment ce instituția nu doar că a cerut, ilegal, să elimine specificația respectivă de pe eticheta magiunului de Topoloveni, dar nici nu dorește să îi controleze pe cei care produc și alte asemenea magiunuri false, a căror culpă survine de altfel chiar din momentul în care omit să menționeze ingredientele pe care le folosesc în producție.

Prin urmare, adaugă Bibiana Stanciulov, dacă nu a reușit președintele ANPC cu oțetul de la ardeii capia, a obligat totuși compania să elimine de pe etichetă această mențiune pentru că, "vezi Doamne", în definiția magiunului scrie că este obținut din prune proaspete.

Magiunurile false, mai ieftine ca originalul

Fondatoarea magiunului de Topoloveni explică de altfel, concret, de ce o afectează acest lucru, dând exemplul unui alt magiun fals, diferit de cel făcut de familia Murad, care spune că are 70% zaharuri, dintre care 17 glucide.

Citeste si:

    Măi prietene, întreabă, sarcastic, Bibiana Stanciulov, dar de la 17 la 70, 53 de unități ce sunt? Și încă și mai mult, adaugă aceasta, în magiunul respectiv nu există fibre alimentare, ori se știe că magiunul din prune are fibre alimentare minimum 6%.

    Astfel, conchide aceasta, nu doar că magiunul respectiv este fals, dar întrebarea este de ce permite ANPC producția și comercializarea acestora. Asta cu atât mai mult cu cât antreprenoarea nu contestă doar folosirea toponimului Topoloveni de către alți producători, ci chiar a denumirii de "magiun din prune".

    Citeste si:

      Vedem aceste magiunuri între 7 și 9 lei la raft, în vreme ce magiunul nostru de prune Topoloveni este la 27,50 și 28,50 lei. Nu comentez prețul, pentru că retailerul este un comerciant și dorește să câștige cât mai mult, dar trebuie să scrie pe ele gemuri, să scrie pe ele, habar n-am, produs din prune pasate, dar nu magiun din prune.

      Bibiana Stanciulov, producătorul magiunului de prune Topoloveni

      În schimb, spune antreprenoarea, deși nu comentează politica de prețuri a retailerilor, ea totuși comentează politica pe care au făcut-o toate guvernele din 1990 și până în prezent pentru produse tradiționale românești.

      Producătorul român trebuie respectat de oriunde vine, chiar și din ultimul sătuc, concluzionează Bibiana Stanciulov.

      Sursa foto: Shutterstock / Mircea Moira

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Luca Dinulescu
      Luca Dinulescu este jurnalist, activând anterior pentru publicații precum Digi 24, Adevărul sau Academia Cațavencu. A desfășurat de asemenea o activitate publicistică constând în patru volume publicate, între acestea numărându-se proză, nuvele și benzi desenate. Este absolvent de Regie Film și a fost de asemenea posesor al bursei J.W.Fulbright pe scenaristică și regie de film.

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Companii »


      Setari Cookie-uri