România nu are multe produse protejate în Uniunea Europeană. În fapt, sunt doar 11: plăcinta dobrogeană, telemeaua de Sibiu, cârnații de Pleșcoi, scrumbia de Dunăre afumată, novacul afumat din Țara Bârsei, telemeaua de Ibănești, salamul de Sibiu, magiunul de prune Topoloveni, cașcavalul de Săveni, salata cu icre de știucă de Tulcea și salata tradițională cu icre de crap. În spatele acestor certificări la nivel european stau însă de multe ori lupte îndelungate cu producători similari din alte țări, așa cum este și cazul brânzei produse la Ibănești. O luptă atât de dificilă, după cum arată și directorul Mirdatod, operatorul brandului Lactate de Ibănești, încât poate mulți nici nu s-ar fi încumetat să o poarte.
"Am început în 1994 cu 50 de litri de lapte, primul produs fiind telemeaua din lapte de vacă cu saramură de Orșova", își începe Nicu Bumb, directorul fabricii de lactate Ibănești, povestea.
Acesta specifică de altfel că saramura este conservantul pe care echipa îl folosește în toate produsele sale.
Antreprenorul își amintește de asemenea că afacerea a început cu greutăți, până prin 2006 cu credite bancare și chiar bani de la cămătari sau, în cuvintele sale, "cum am putut pentru a supraviețui pentru a face ceva".
Totodată, spune acesta, în paralel a fost o luptă pentru colectarea laptelui, oamenii neavând încredere pentru că afacerea era la început.
Apoi, povestește Nicu Bumb, în 2006-2007 a accesat primul program european, prin care a fost modernizată fabrica de la Ibănești, pentru ca ulterior, participând prin 2007-2008 la târguri naționale și internaționale, să se întâlnească cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și ai Oficiului Național al Produselor Tradiționale și Ecologice (Onpter) din Brașov, care i-au sugerat să se certifice la nivel european cu un produs.
Citeste si:
M-am întors acasă, nici nu știam ce mi-au zis ei, IGP (indicație geografică protejată, n.r.), DOP (denumire de origine controlată, n.r.), nu auzisem în viața mea de așa ceva. O sun pe șefa de la Oficiul Național al Produselor Tradiționale și Ecologice Brașov și zice: apucă-te și caută monografii pe la muzee că s-a fabricat produsul respectiv în zonă.
Nicu Bumb, director Mirdatod
Antreprenorul povestește însă că a avut norocul că cineva din zona sa să fi scris o monografie în care apărea informația conform căreia la diferite târguri din zonă țăranii făceau pe vremuri o brânză similară cu saramură de Orșova, în vreme ce alții veneau de pe câmpie cu animale, găini și mături pentru schimburi (troc, n.r.).
Acesta a fost, prin urmare, pasul prin care el și echipa sa s-au apucat de caietul de sarcini, pentru ca la sfârșitul lui 2011 să vină cei de la Ministerul Agriculturii, ANSVSA, CERTIND (organism de certificare, n.r.) și RENAR (Asociația de Acreditare din România, n.r.) ca să autentifice caietul cu realitatea din teren.
Citeste si:
Multă lume nu credea ce am scris eu acolo. Spuneau că e o poveste, că aducem laptele din import și-l procesăm noi, dar când au văzut ce e în spate, din moment ce am format o asociație din trei comune (Ibănești, Gurghiu și Hodac) special pentru produsul respectiv, care reunea vreo 800 de producători, deja a fost altceva.
Nicu Bumb, director Mirdatod
În plus, explică Nicu Bumb, nici saramura nu e o poveste, pentru că în zonă chiar este o fântână veche de sute ani pe care echipa sa a concesionat-o, a amenajat-o, apoi a tras o conductă și a închis-o, nemaiavând acces nimeni la ea.
Este, practic, spune antreprenorul, un bazin de 12.000 de litri de saramură din care poate lua în condiții sanitar-veterinare optime orice om.
A venit apoi anul 2013, explică directorul Lactate Ibănești, când, la Indagra, cel mai mare eveniment de agricultură, zootehnie și industrie alimentară, echipa a fost certificată la nivel național cu DOP, ulterior caietul de sarcini fiind trimis la Bruxelles.
Citeste si:
Lucrurile nu au decurs însă simplu de la acel moment. Echipa română a fost contestată, prin urmare, de colegii greci, ministerul român primind în acest sens un caiet de sarcini "destul de stufos" în care scria că dacă apare la nivel european un produs cu aproape aceeași denumire, ceea ce chiar era cazul din moment ce la ei telemeaua se numește telemes, grecii pierd foarte mult financiar.
Din fericire, însă, o televiziune a venit și mi-a propus să curgă pe burtieră o lună, din cinci în cinci minute, cu numărul meu de telefon, mesajul "Salvați telemeaua de Ibănești". Așa m-a contactat cineva din sudul țării care avea niște acte foarte vechi, din care reieșea clar că metoda folosită la producerea brânzei noastre data încă de pe vremea dacilor și a romanilor.
Nicu Bumb, director Mirdatod
Ca urmare a acestui eveniment fericit, prin urmare, echipa română a rămas la paritate cu grecii, iar ulterior a reușit să demonstreze faptul că flora spontană de pe Valea Gurghiului, zona în care se produce telemeaua de Ibănești, este deosebită, având o paletă mare de vitamine, care se regăsesc doar acolo.
Citeste si:
În plus, concluzionează Nicu Bumb, saramura pe care o folosim noi, nu aveau cum s-o aibă ei, astfel că, în data de 13 martie 2016, am câștigat denumirea de origine protejată la nivel european pentru telemeaua de Ibănești.
Sursa foto: Wall-street.ro
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
