Dintr-un total de aproximativ 1 milion de firme românești, doar 23.000 sunt cu adevărat atractive pentru bănci, bursă sau fondurile de investiții care vor să acorde sau să faciliteze finanțări. Între timp, restul firmelor, adică baza economiei românești, sunt adesea văzute ca fiind nefinanțabiile. Acest fapt împiedică revenirea mai rapidă a economiei în situații de criză sau incertitudine precum cea din prezent, consideră Andrei Cionca, unul dintre cei mai experimentați manageri de private equity (PE) din România, specializat în redresarea companiilor aflate în dificultate.
Andrei Cionca este cofondator al CITR, cel mai mare jucător din piața locală de restructurare și insolvență, și CEO al Impetum Group, grup românesc sub umbrela căruia se află CITR, ROCA și Agista – companii și fonduri de private equity care se concentrează pe investiții în diverse sectoare de activitate.
Pe aproximativ 23.000 de companii se bat toți finanțatorii din România: băncile, fondurile de pensii, bursa, fondurile de private equity. Ne batem pe 23.000 din aproape 1 milion de companii - totalul firmelor românești
Andrei Cionca, CEO Impetum
”În România, aproximativ 4-5% din companii au active de cel puțin 1 mil. euro, o cifră totuși destul de ușor de atins mai ales dacă ne gândim că aici includem tot ce dețin, inclusiv valoarea stocurilor acelor companii. Așadar, în 2023, au fost circa 40.000 de companii cu active de peste 1 mil. euro. Dintre acestea, 57% sunt finanțabile și 43% nefinanțabile. Așadar, pe aproximativ 23.000 de companii se bat toți finanțatorii din România: băncile, fondurile de pensii, bursa, fondurile de PE. Ne batem pe 23.000 din aproape 1 milion de companii, totalul firmelor românești”, menționează Andrei Cionca.
Citeste si:
Sursa grafic: CITR
Potrivit unui studiu al CITR, în România sunt în total aproape 40.000 de companii ”de impact”, definite ca firme cu active de cel puţin 1 mil. euro, care generează 83% din cifra de afaceri la nivel naţional.
Bănci acordă credite și firmelor de mici dimensiuni, cu active mai mici de 1 mil. euro, însă este evident că ”felia” cea mai atrăgătoare și profitabilă pentru piața de creditare/finanțare este reprezentată de cele 23.000 de companii mai sus menționate, adică 2,3% din totalul firmelor românești. Pentru finanțarea acestora se luptă și Bursa de Valori București, care vrea să atragă cât mai multe companii solide în piața principală. Pe bursă, fondurile de pensii caută de asemenea companii în care să investească, însă nișa se restrânge chiar mai mult având în vedere că fondurile Pilon II nu pot face investiții în companii riscante și, mai mult decât atât, au nevoie să cumpere pachete de acțiuni de ordinul milioanelor sau chiar zecilor de milioane de euro, având în vedere sumele mari pe care acestea le primesc de la contribuabili lună de lună.
Citeste si:
Nu în ultimul rând, și fondurile de private equity se luptă să finanțeze o parte din cele 23.000 de companii. Acestea au la rândul lor propriile provocări peste care trebuie să treacă: firmele finanțabile trebuie să aibă perspective bune de creștere, ideal să fie deja profitabile și mai ales să aibă fondatori care să fie dispuși să accepte noi voci în companie, acceptând intrarea unui fond în acționariat.
”În schimb, nu trebuie să uităm că baza economiei sunt toate acele firme teoretic nefinanțabile - pentru că au pierderi, indicatori financiari slabi sau grad mare de îndatorare. Acestea nu pot ieși singure din starea de dificultate, așa că trebuie să existe fonduri de investiții care își pot asuma riscul, care le pot însănătoși structura de capital și care să vină cu know-how prin care le va ajuta să crească mai repede și să devină mai profitabile. Avem o experiență de 23 de ani în economia României, am văzut nenumărate start-up-uri și firme, și din acest motiv ne-am asumat acest rol”, spune CEO-ul Impetum.
Citeste si:
Sursa grafic: CITR
Firmele au de ales: Dobândă de 6-12% la bancă și riști să pui lacătul pe ușă în caz de neplată, sau accepți să nu mai fii singura voce din firmă?
55% dintre oamenii de afaceri români se declară deschiși să exploreze surse de finanțare alternative, dincolo de modalitățile interne de finanțare (reinvestirea profitului sau injecții de capital din partea acționarilor), potrivit celui mai recent studiu CONFIDEX.
În România, 80% din firme sunt unipersonale sau conduse de o familie. Avem o aversiune mare față de asociere, față de a face lucrurile împreună
Andrei Cionca, CEO Impetum
Procentul este în creștere față de anii trecuți și arată că antreprenorii români încep să accepte ideea de a avea un alt acționar în firmă, chiar dacă acest lucru înseamnă că nu vor mai putea lua orice decizie fără a se mai consulta cu nimeni.
Citeste si:
”În România, 80% din firme sunt unipersonale sau conduse de o familie. Avem o aversiune mare față de asociere, față de a face lucrurile împreună. Asta îți dă avantaje și dezavantaje. Avantajul este că decizi foarte ușor în companie, dar statistic se dovedește că tu nu ai resurse să crești. Ai profitul reinvestit și creditul pe care îl poți obține de la bancă pe baza acestuia... asta dacă ai profit. Dacă mai vine însă și o perioadă precum 2020 – 2023, când nu știi dacă e criză – nu e criză, gradul de bancarizare al companiilor românești scade”, consideră Andrei Cionca.
În acest context, el spune că problema finanțării firmelor românești nu ține neaparăt de cost, ci de o alegere mai complexă pe care antreprenorii o au în față:
”Preferi să rămână 100% doar compania ta, să plătești dobândă 6%, 10% sau adesea 12% la bancă și să riști să pierzi compania dacă nu ai restituit banii? Sau preferi să vorbești și cu altcineva din acționariat, să respecți niște reguli, să ai o modalitate comună de luare a deciziilor, dar în același timp viitorul companiei să fie mult mai sigur?”, menționează CEO-ul Impetum.
Citeste si:
Problema fondurilor de private equity: Investitorii încep să prefere să piardă 6% din inflație decât să își riște banii
La nivel global, fondurile de private equity se confruntă cu două probleme majore în prezent – ambele vizând atragerea de noi bani.
”Azi există o încetinire a procesului de strângere de bani pentru noile fonduri de PE. Cauza este reprezentată de faptul că în fondurile vechi există niște sume mari de bani deja strânse, un așa-zis ‘dry powder’, bani strânși dar necheltuiți. De ce? Pentru că evaluările managerilor de bani nu se potrivesc cu cele ale proprietarilor de companii și astfel tranzacțiile nu au loc”, a declarat Cionca.
De ce evaluările managerilor de PE nu se potrivesc cu cele ale antreprenorilor? Pentru că ”managerul de bani se uită la viitor, iar dacă acesta este incert el va vrea să plătească acum un preț ce include incertitudinea din următorii X ani. Altfel, există riscul să plătească prea mult și să fie pus să explice investitorilor de ce respectivul plasament nu doar că nu a acoperit inflația, ba ci chiar a avut randament negativ.
Citeste si:
Acest decalaj între cerere și ofertă a dus la ”dry powder”. Investitorii în PE vor spune ”ok, dacă tu ai deja acești bani necheltuiți în fonduri, atunci de ce îmi ceri alți bani? Mai întâi cheltuiește-i pe aceștia, apoi vorbim”.
Andrei Cionca, CEO Impetum
A doua problemă a fondurilor de PE ține de inflație. Investitorii în fonduri de PE știu că anual vor pierde valoarea inflației, un lucru pe care și-l asumă.
”Adesea ei preferă să piardă un 6% inflația anuală, decât să îi dea unui fond care investește, de exemplu, în imobiliare și unde există riscul să piardă chiar mai mult. Investitorul preferă să aibă o pierdere controlată. Noi vedem multe oportunități de investiții, companii care au planuri de dezvoltare, care nu se mai pot finanța tradițional, și care astăzi - ca să nu își oprească investițiile – și-ar lua un partener de private equity. Problema este că de cealaltă parte nu există suficient de mulți investitori de la care să reușim să atragem bani în fondurile de investiții, bani care ulterior să fie investiți în economia reală și care să scurteze o criză”, a concluzionat Andrei Cionca.
Sursa foto: Impetum
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
