ANRE: Transportul energiei a ajuns mai scump decât energia în sine. Trebuie găsit un echilibru

George Sergiu Niculescu, președintele ANRE, precizează că un consumator casnic din Dobrogea plătește 300 de lei pentru distributie, mai scump decât prețul energiei electrice.

„Pretul transportului e mai scump decât marfa în sine. Trebuie găsit un echilibru în această situație”, a spus Niculescu.

De asemenea, potrivit acestuia, România avea la 31 ianuarie 110.000 de prosumatori racordați la rețele. Peste o lună numărul acestora crescuse la 114.000 prosumatori și, dacă se menține acest ritm, până la sfârșitul anului țara noastră va ajunge la 200.000 de prosumatori.

De asemenea, ministrul Energiei, Sebastian Burduja a transmis că „ne pregătim să optimizăm compensarea și se pare că prețurile vor scădea inclusiv prin reducerea prețurilor pentru gaze și curent electric.”

„Din fonduri nerambursabile România susține construcția a circa 9.000 sau 10.000 de gigawati și vom investi peste un miliard de euro în sistemul de distribuție și transport al energiei, acum aflat într-o poziție precară”, spune Burduja.

Citeste si:

Dar, România atacă și stocarea de energie și încearcă să realizeze capacități de stocare de minimum 4.000 de megawati, jumătate în hidrocentrale, jumătate în baterii, dar, potrivit ministrului Burduja, o problemă a României e faptul că nu prea mai are companii care să proiecteze.

Însă, pentru stocarea în baterii suntem pe ultima suta de metri, unde discutăm de câteva sute de milioane de euro, prin Fondul de Modernizare, în stocarea energiei.

Ministrul Energiei a mai anunțat și faptul că legea offshore wind a trecut de Senat și e la Camera Deputatilor. Din câte se știe, România are un potențial de 76 de megawati, dintre care între 20% și 39% sunt utilizabili.

Cum au evoluat lucrurile în energie

Radu Ioan Constantin, membru al directoratului Hidroelectrica, spune că producătorul de energie e într-o nouă etapă a deschiderii față de acționari, cărora trebuie să le furnizeze profit, și o problemă e faptul că România e prinsă între constrângerile din vest și situația geopolică din est.

Citeste si:

„Hidroelectrica are multe proiecte de investiții; avem proiecte de retehnologizare cu Vidraru vârf de listă, un proiect de 900 milioane de lei. Apoi Hidroelectrica are un rol important în piața de energie, cu serviciul său de furnizare, unde a devenit un jucator important. În fine, joi pe 28 martie se prezintă rezultatele financiare, aferente anului trecut”, a transmis Constantin.

În schimb, fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, a declarat că decarbonare fără energie nucleară nu se poate.

„Împreună cu americanii vrem să dezvoltăm reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și reactoarele modulare de la Doicești.”, precizează Virgil Popescu.

De asemenea, potrivit fostului ministru al Energiei, ar fi păcat să renunțăm la gaze, mai ales că avem depozite însemnate, atât onshore cât și offshore.

Citeste si:

„De altfel, cea mai mare centrală pe gaz se face la Mintia, de 1,7 MW cu turbine hidrogen ready. Nu trebuie să uităm nici de prosumatori. Distribuitorii trebuie să se adapteze realității și să rezolve problema rețelelor, mai ales că sunt fonduri pentru asta. Important e să nu se pună frână creșterii numărului de prosumatori, doar pentru că rețelele nu fac față”, transmite Popescu.

Deputatul UDMR Sandor Bende a afirmat că durează foarte mult să construiești noi resurse energetice, iar Hidroelectrica e parțial blocată de legile de mediu, așa că problema României care are circa 5 GW de producție energetică solară și hidro, iar aceștia trebuie sustinuți de 5 GW de producție hidro, de exemplu.

„Dar nu avem așa ceva. Noi avem circa 1.000 MW aproape de finalizare la stadiu de 60-70-80%, cărora le-au expirat autorizațiile de mediu, iar Ministerul Mediului nu pare dispus să le prelungească. Propun noului guvern să creeze un minister al Energiei și Mediului, poate așa se înteleg, mai ales că am devenit foarte dependenți de energia electrică, care ne poate bloca viața prin lipsă”, explică Bende.