Un an de guvernare tehnocrata: asimetrie si dezechilibru in Cultura. Corina Suteu: As desfiinta Ministerul Culturii

Inainte de a prelua functia de Ministru, Corina Suteu a fost secretar de stat in cadrul aceluiasi minister, timp de cinci luni. Anterior, detinuse pozitia de director al Institutului Cultural Roman din New York, in perioada 2006-2012, din care a demisionat ca urmare a trecerii acestuia in subordinea Senatului. De numele sau se leaga si ECUMEST, organizatie dedicata profesionalizarii sectorului cultural ce a activat in perioada 1998-2008, festivalul Romanian Film Initiative si numeroase alte proiecte si initiative din domeniul cultural si creativ.

La final de mandat, Corina Suteu a acceptat propunerea wall-street.ro de a realiza bilantul principalelor realizari ale Ministerului Culturii, de a povesti care au fost dificultatile si dezamagirile pe care le-a intampinat si de a detalia ce masuri ar fi luat in continuare, daca ar fi avut timpul si resursele necesare.

“Este foarte greu sa pornesti multe initiative, sa iti setezi obiective extrem de ambitioase atunci cand ai un timp atat de mic la dispozitie, un aparat administrativ invechit, cu o practica profesionala uzata, depasita si resurse umane dezobisnuite sa lucreze eficient. Ceea ce pot constata la final de 2016 sunt asimetria, dezechilibrul si nepotrivirea dintre planificare si realizare”.

Corina Suteu

“Ca experienta profesionala, a fost una extrem de interesanta, acestea sunt momentele in care iti dai seama in ce masura ai o gandire globala, sistemica sau punctuala, care iti pune la incercare capacitatile profesionale si umane tocmai din cauza asimetriei lucrurilor existente in cadrul Ministerului”, spune Corina Suteu.

Agenda Culturii: cinematografia, prioritara

Desi timpul pentru reformarea sectorului cultural a fost limitat, Corina Suteu considera ca jumatate de an de mandat in care a activat s-a concretizat in mai multe masuri. “Am reusit sa inchid deocamdata, fara a rezolva in totalitate, o serie de crize care fusesera lansate anterior, am incercat sa uniformizez situatiile de instabilitate create pentru a pune notiunea de reforma pe niste baze reale”, spune Corina Suteu.

Una dintre crizele de instabilitate pe care ministrul Culturii o mentioneaza este cea legata de administrarea Operei si a Operetei, scandal care a dus la demisia fostului ministru, Vlad Alexandrescu. Corina Suteu a reusit sa puna capat acestei dispute printr-o hotarare de guvern care a decis resepararea celor doua entitati si infiintarea Teatrului National de Opereta si Musical Ion Dacian Bucuresti: “Cred ca unirea lor abuziva a fost un monstru de pe urma caruia toata lumea a avut de suferit”, spune aceasta.

Tot in timpul mandatului sau s-a pus la punct Strategia pentru Cultura 2016-2020, document care traseaza liniile de orientare generala din cadrul acestui domeniu. Bazat pe un document deja existent din 2013, strategia traseaza o harta pe termen mediu a prioritatilor in conformitate cu care ministerul isi va construi legislatia, dinamicile, serviciile si activitatile. “Prioritatile sunt oarecum mostenite, tin cont si de vechiul document, dar arata ca e necesar sa existe o reinnoire in anumite domenii, cum ar fi industriile creative, care sunt introduse pentru prima oara, preocuparea pentru cultura independenta, tratarea patrimoniului, a cinematografiei si a artelor spectacolului ca fiind domenii cheie ale ministerului”, spune Corina Suteu.

Alte directii asumate de cabinetul Corinei Suteu au fost introducerea zonei Rosia Montana pe lista monumentelor protejate ale UNESCO, sustinerea artistilor independenti, precum si a institutiilor de spectacol si de teatru independente, acordarea salii Omnia catre Centrul National al Dansului, semnarea unor acorduri privind participarea Romaniei la evenimentele internatioanle, precum Europalia sau Bienala de la Venetia.

Dar, de departe, domeniul cinematografiei a fost prioritatea Corinei Suteu in timpul mandatului sau, asa cum anunta atunci cand prelua functia de ministru. “Chiar daca Vlad Alexandrescu a declarat ca trebuie sa continui reforma lui, eu n-am fost de acord cu multe lucruri pe care le-a intreprins si mai ales cu modalitatea in care a facut-o”, mai spune ministrul Culturii.

In sistemul cinematografic, Corina Suteu a propus o ordonanta de urgenta pentru a modifica legea cinematografiei: “Eu o consider o realizare, am pus un fel de lupa si am scos la lumina ceea ce face ca acest sistem, in angrenajele si interactiunile lui, nu poate sa serveasca productia, exploatarea si producerea de film”, afirma dansa.

Am rascolit enorm sistemul cinematrografic, am pus in lumina deficentele lui, de la modul in care lucreaza legea, la faptul ca e imbatranita si trebuie ameliorata, trecand prin Arhiva Cinematografica si rolul ei, prin modul in care expertiza straina si nationala ne poate pune in sincronicitate cu nevoile pe care azi le are publicul, aceea de a accesa o noua forma de estetica cinematografica.

Corina Suteu

Concret, proiectul promovat de Corina Suteu vizeaza prevederi legate de Fondul Cinematografic, modificari ale Arhivei Cinematografice in privinta salilor cinematografice, a statutului acestora si a obligatiei de a difuza filme cel putin o data pe saptamana, incurajeaza tinerii cineasti, transforma creditul de finantare a proiectelor cinematografice in subventie, sprijina educatia autovizuala la nivel national, protejeaza patrimoniul romanesc cinematografic si incurajeaza difuzarea filmelor romanesti atat in salile de cinema, cat si in televiziune.

De ce si-a concentrat eforturile, in primul rand, pe sectorul cinematografiei? “Acest domeniu nu a fost niciodata prioritar pentru Guvern, tocmai din cauza ca a fost considerat ca arta, s-a aflat la intersectia economicului, industrialului si a creativului. In momentul de fata, cinematografia romaneasca este celebrata si apreciata la nivel international, iar nivelul de creativitate si recunoastere internationala este la o distanta uriasa de capacitatea, eficienta si resursa pe care o ofera industria din Romania”, considera Corina Suteu.

Industria cinematografica romaneasca, felul in care se produce, felul in care functioneaza Centrul National al Cinematografiei si Arhiva Nationala, felul in care exista salile de cinema care sunt intr-o administare catastrofica a RADEF-ului, toate astea nu au absolut nimic de-a face cu forta cu care s-a impus cinematografia romaneasca in lume si am dorit o reechilibrare din acest punct de vedere, mi s-a parut ca e momentul sa spunem nu, ea merita o industrie pe masura creativitatii pe care o are, pentru ca avem cea mai extraordinara cinematografie din ultimii zece ani.

Corina Suteu

De la reforma la esec

“Personal, cred ca a fost un esec: timpul a fost foarte scurt si in realitate nu am avut sustinerea comunitatii cinematografice, care nu intelege necesitatea de a construi lucruri solide, sistemice si de lunga durata si mai ales nu are vocatie sacrificiala: fiecare isi vede propriul interes”, afirma Corina Suteu. Ministrul Culturii acuza “mafiile batrane” din sistem ca au impiedicat-o in a reforma cinematografia: “E un sistem enorm de complicitati care produce pana la urma un confort: e confortabil sa stim ca lucrurile merg foarte prost, dar stim cum merg. Comunitatile noastre artistice sufera de un fel de sindrom Stockholm deformat, isi iubesc calaii”, mai spune ministrul Culturii. Noua lege a cinematografiei urmeaza sa fie adoptata de Guvern la finalul acestei luni.

Cred ca toata munca mea din acest an va fi, de fapt, capitalizata de altii si va profita de ea poate alta generatie, cred ca roadele acestei munci dificile si care a intampinat enorme ostilitati vor fi probabil recuperate de altcineva. Dar nu conteaza, important e ca energia asta a miscat oarecum rotile intepenite ale industriei.

Corina Suteu

O alta campanie care nu a avut rezultatul asteptat, dar care a adunat in jurul sau numeroase controverse si polemici a fost cea de strangere a fondurilor pentru Cumintenia Pamantului. Ministrul Culturii considera ca partea pozitiva a acestei campanii este ca s-a atras atentia asupra figurii creatorului, a operelor si a pietei de arta si a pus in discutie teme care altfel nu ar fi fost dezbatute. Pana la finalul anului, institutia intentioneaza sa organizeze Fondul Brancusi, care va avea ca scop achizitionarea operelor de arta care apartin patrimoniului roman.

De altfel, Corina Suteu nu priveste campania pentru Cumintenia Pamantului ca fiind un esec: “Romanii au donat, gresim cand evaluam felul in care se strang fonduri in cadrul unei campanii. Timpul a fost foarte scurt, campania a avut anumite slabiciuni, dar cred ca este enorm ca 100.000 de romani sa doneze peste un milion de euro”, spune aceasta.

Ce domenii au ramas neacoperite si le-ar fi pus la punct daca mandatul ar fi continuat? “As fi lucrat pana la capat legea mecenatului, legea cartii, consider ca Romania trebuie sa aiba neaparat un centru al cartii, mi-as fi concentrat eforturile in domeniul patrimoniului si arheologiei, as fi urmarit protejarea cetatilor dacice – legislatia este inca in lucru, dar m-as fi zbatut mai mult – si in acest sens as fi creat o entitate cu scopul de a proteja toate siturile UNESCO”, spune Corina Suteu.

Nu in ultimul rand, ministrul Culturii ar fi luptat pentru drepturile angajatilor sai, pentru cresterea salariilor si tratarea institutiei pe care o conduce in mod asemanator cu celelalte Ministere. ”Nu mai vorbesc de problema salariilor, care ramane o enorma problema, este unul dintre ministerele cu cele mai mici salarii, care patroneaza institutii cu salarii la fel de mici, precum Institutul National al Patrimoniului si cu siguranta as fi abordat chestiunea guvernantei in institutiile publice de cultura. Cred ca exista o lipsa a eticii in cadrul lor si aceasta apasa pe felul in care aceste institutii cresc, se dezvolta, isi aleg angajatii”, mai spune ministrul.

Unde se blocheaza mai exact lucrurile in Ministerul Culturii? In salariile mici, procedeele invechite, resursele umane insuficiente – doar Institutul National al Patrimoniului primeste 500 de dosare pe saptamana, dintre care doar 50 pot fi tratate – “Administratia Ministerului Culturii este rupta de realitatea dinamica a sectorului cultural, iar institutiile publice de cultura nu fac decat sa reflecte administratia, nicidecum sectorul”, considera Suteu.

“Eu as reforma-o integral. As desfiinta Ministerul Culturii, l-as sectoriza si as construi agentii solide si specifice pe anumite domenii si cu competente precise, cu resurse umane si financiare pe masura si nu in ultimul rand, cu posibilitatea de a strange fonduri private si de a functiona intr-un sistem public-privat”.

Corina Suteu

Ce urmeaza pentru Corina Suteu dupa alegerile din 11 decembrie? “O perioada de pauza, de cel putin trei saptamani in care ma voi duce sa uit de tot, sa citesc, sa fac lucruri care sa ma curete de zgura a ceea ce s-a intampalt. Dupa care am sa-mi iau reiau activitatea independenta pentru ca doresc sa imi repun energia in constructii culturale care sa se lege de continut si care sa fie mult mai in acord cu natura si propriile mele convingeri si valori”, spune aceasta, adaugand ca nu a luat in considerare nicio clipa posibilitatea de a ramane in administratia publica.

“Daca exista un mandat pe care ar trebui sa si-l propuna urmatoarea administratie este acela de a explica ca, in ansamblul ei, Cultura trebuie sa redevina o prioritatea absoluta a Guvernului. Ea la ora actuala nu este, poate doar prin actiuni punctuale, nicidecum sistemice. Patrimoniul nostru cultural, care reprezinta o atractie economica enorma, trebuie refacut la nivel guvernamental, iar aceste lucruri, chiar daca sunt afirmate in retorica, lipsesc cu desavarsire din politicile publice. Aceasta este constatarea mea trista”.

Corina Suteu

Sursa foto: Adi Bulboaca

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: