Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” de la Muzeul de Artă din Timișoara este unul dintre cele mai importante evenimente culturale din România nu doar din acest an, ci din ultimele decenii. Nu doar că o serie de capodopere ale lui Brâncuși vizitează patria creatorului lor, dar, deși titlul poate duce cu gândul în această direcție, evită discursul patriotic de tipul ”Brâncuși, artist al ethosului românesc”. În galeria foto puteți vedea imagini din expoziție, chiar înaintea deschiderii ei pentru public.
Expoziția Brâncuși de la Muzeul de Artă din Timișoara nu este o retrospectivă, explică curatoarea sa, Doina Lemny. O retrospectivă ar fi, de altfel, imposibilă, operele lui Brâncuși sunt împrăștiate în toată lumea. Foarte multe se află în Statele Unite unde, încă din 1913, a atras atenția colecționarilor și unde a avut probabil cea mai importantă influență artistică. Ca urmare, spune Doina Lemny, ideea a fost mai degrabă ”să îl readucem pe Brâncuși în țara lui”.
Brâncuși: țăranul român sau adeptul lui Platon și Bergson?
Nu este însă – și acest lucru e remarcabil – un demers patriotic, în linia lui Ionel Jianu, cel care a înrădăcinat teza unui Brâncuși înlemnit în postura de țăran român. În treacăt fie spus, demersul lui Jianu e ușor tragic: criticul de artă care a creat imaginea patriotică a lui Brâncuși a fost persecutat în Românie și sub monarhie, și sub comuniști, și a putut publica cartea despre sculptor doar în Franța.
Citeste si:
Însă expoziția de la Timișoara evită acest tip de retorică, ca și pe cea a lui Sidney Geist, care vede la Brâncuși inspirație platoniciană și bergsoniană, și adoptă o linie de mijloc. În schimb, expoziția caută continuitatea, dar și ruptura, între maniera academică din România în care s-a format Brâncuși și simplificarea extremă la care a ajuns arta sa. Vizitatorul e lăsat să își formeze singur o părere privind importanța influenței românești asupra lui Brâncuși, dincolo de faptul că este evidentă importanța unor români (și poate mai ales românce) în viața sculptorului.
Doina Lemny atrage atenția și asupra modului în care Brâncuși a fost confiscat de puterea politică. ”Nici în comunism nu a fost renegat. Regimul a a avut nevoie de personalități care să îl reprezinte, iar acestea au fost Constantin Brâncuși și George Enescu”, spune curatoarea expoziției.
Citeste si:
Opere de artă care vin pentru prima dată în patria creatorului lor
În expoziție sunt circa 100 de lucrări – nu doar sculpturi, ci și numeroase fotografii realizate chiar de Brâncuși, care a învățat arta fotografiei de la Man Ray. Sunt numeroase împrumuturi de la Centre Pompidou din Paris (unde se află cea mai mare colecție Brâncuși din lume), de la galeriile Tate din Londra, dar și de la fundația Guggenheim din Veneția. Precedenta expoziție Brâncuși din România a avut loc acum mai bine de jumătate de secol, iar realizarea unui eveniment de asemenea amploare în Capitala Culturală Europeană a fost posibilă acum doar cu ajutorul unor sponsori privați, precum TAZZ.
Una dintre cele mai notabile opere aduse în expoziția de la Timișoara este ”Piatra de hotar”, ultima creație în piatră, derivată din faimosul ”Sărut”. Aceasta ar putea fi singura operă a lui Brâncuși cu semnificație istorică, fiind asociată cu pierderea de teritorii românești după al Doilea Război Mondial. Totuși, există o interpretare conform căreia ar fi un totem ce trimite, dimpotrivă, la dizolvarea tuturor hotarelor, fie ele politice sau spirituale. ”Piatra de hotar” nu a ieșit niciodată până acum din atelierul reconstituit la centrul Pompidou.
Citeste si:
De asemenea, în expoziția poate fi admirată și o variantă a ”Coloanei Infinitului” care ”vede” pentru prima dată patria creatorului său, dar și ”Măiastra” de la Tate Modern, pentru care un amator a plătit prin 1911, după ce s-a târguit, 100 de dolari. Azi, operele lui Brâncuși se vând la licitații cu prețuri de ordinul zecilor de milioane.
Expoziția de la Timișoara se deschide pentru public pe 30 septembrie și ține până pe 28 ianuarie 2024. Este o ocazie unică de a vedea la un loc opere ale lui Brâncuși din România și din alte țări, dar și fotografiile realizate de sculptor, ele însele opere de artă, dar și documente care păstrează, în multe cazuri, imaginea unor opere pierdute pe vecie.
Sursa foto: wall-street.ro
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
