Economia Romaniei este data din nou exemplu la nivel european. A inregistrat a doua cea mai mare crestere din UE si in trimestrul trei al acestui an. Cum s-a calculat, insa, aceasta crestere? Discutabil! Jumatate provine din variatia stocurilor (indicator extrem de opac), iar contributia inflatiei este una semnificativa. In paralel, exporturile si investitiile au o contributie negativa la cresterea PIB.

Institutul National de Statistica (INS) a publicat datele detaliate privind cresterea economica in trimestrul trei al anului si pe primele noua luni din 2018, care confirma avansul de 4,3% (respectiv 4,2% la noua luni), dar si structura subreda pe care se sprijina aceasta evolutie.

Componentele sanatoase, contributie negativa

Cea mai mare contributie la cresterea economica din primele noua luni ale anului au avut-o consumul populatiei (+3,1%) si variatia stocurilor (+3%). In acelasi timp, exporturile si investitiile, componente care ar ajuta la cresterea potentialului economiei si, implici, la insanatosirea acesteia, au avut o contributie negativa (-1,5%, respectiv -0,2%).

Pe partea de formare a PIB, contributii importante au avut industria (+1,1%), comertul (+0,6%), agricultura (+0,6%) si impozitele nete (+1%). In schimb, constructiile (care sunt direct legate de investitii) au avut o contributie negativa la formarea PIB in primele noua luni ale anului (-0,2%).

Dar, cu toate acestea, Romania devanseaza celelalte state europene (cu exceptia Maltei) la cresterea economica si in trimestrul trei din 2018.

In zona euro, PIB-ul a crescut cu 0,2%, iar in UE cu 0,3% in trimestrul al treilea 2018, comparativ cu trimestrul al doilea, statele membre cu cele mai puternice ritmuri de crestere fiind Malta (3,6%) si Romania (1,9%), arata datele preliminare publicate de Eurostat.

Comparativ cu trimestrul al treilea al anului trecut, PIB a crescut cu 1,6% in zona euro si cu 1,8% in UE, iar in Romania cu 4,3%.

Guvernul masluieste si PIB-ul, sa ii iasa deficitul

Datele INS privind cresterea economica pe trimestrul trei din 2018 au fost contestate de economisti inca de la publicarea datelor semnal si chiar de la aparitia cifrelor pe trimestrul doi. Acestia spun ca datele din economie nu confirma cifrele INS, iar cresterea atribuita stocurilor ne duce cu gandul la iminenta unui “razboi atomic”.

In plus, senatorul Florin Citu acuza autoritatile ca se folosesc si chiar genereaza inflatie pentru a creste PIB-ul nominal, astfel incat deficitul bugetar sa se mentina in limita a 3% din PIB.

Sedinta CNSM cu privire la...
Citeste si: Sedinta CNSM, incheiata incert: ce solutii s-au identificat?

“Economia reala, cu negru in gafic, este evident ca se prabuseste. Rata anuala de crestere scade de la un trimestru la altul. DAR economia nominala se mentine la o rata de crestere ridicata, cu rosu in grafic. Ce se intampla? Este foarte simplu. Economia reala nu poate sa fie manipulata. Acolo se pot usor masura bunurile si serviciile produse. Economia nominala reprezinta economia reala exprimata in preturi curente. Ei aici apare smecheria. Deflatorul, indicele preturilor din economie, este ESTIMAT de guvern. Si, in timp ce economia reala scade, Guvernul are tot interesul sa estimeze preturi mai mari sau chiar sa ia decizii care sa creasca preturile. (...) Astfel, PIB-ul nominal, cel fata de care se calculeaza deficitul, ramane ridicat”, a explicat Florin Citu.

El a amintit faptul ca deficitul bugetar a crescut cu doua miliarde de lei doar la rectificarea din noiembrie, iar pentru a ramane sub 3% din PIB, a fost umflat deflatorul.

Sursa foto: Shutterstock

Mai multe articole din sectiunea Economie »



Citeste si
Ce faci cand ai investitii si Guvernul jongleaza cu taxele?