Am discutat destul de mult despre creșterea industriei noastre în ultima vreme și cifrele arată îmbucurător, au darul de a liniști, după câțiva ani buni de creștere susținută și clasarea României pe locul I în categoria piețelor mature de outsourcing conform unui studiu realizat de Cushman and Wakefield, consideră Cătălin Iorgulescu, Vice – Președinte ABSL (Asociația Business Services Leaders în România), într-o opinie pentru wall-street.ro.

Industria cuprinde peste 280 de companii, o forță de muncă motivată, bine pregătită, foarte bună vorbitoare de limbi străine, competitivă din punct de vedere al costurilor și cultural apropiată de valorile europene.

Însă…

Am participat acum câțiva ani la o discuție cu Ryan O’Neil, comandantul unității de elită SEAL din Marina Americană care a reușit eliminarea lui Osama Bin Laden.

La sesiunea de întrebări din public, care a urmat speech-ului cineva a întrebat: „Care este cel mai mare pericol în meseria dumneavoastră?”. Răspunsul a venit instantaneu și mi s-a părut mai puțin previzibil: „Succesul!”

Citeste si:
Cerințele angajaților se schimbă. Ce este de făcut?
Cerințele angajaților se...

Am dat acest exemplu întrucât o unitate de elită, probabil cea mai bună din lume în domeniul său, nu numai că nu se sfiește să recunoască public, dar se pregătește activ să evite efectul relaxant al succesului. SEAL pierde oameni în fiecare an în timpul antrenamentelor pentru a evita pierderi și mai mari în luptă.

Cred că industria serviciilor de afaceri din România a atins un grad de dezvoltare care reclamă un exercițiu de autoanaliză, menit să evite declinul indus de succes.

Acesta este motivul pentru care ar fi oportun să ne uităm la creșterea productivității și la impactul acestei creșteri în industria noastră, dar și în economia românească.

Desigur abordarea acestui subiect (și mai ales tranziția de la teorie la practică) este mult mai simplă la nivel micro (puterea decizională din cadrul unei companii fiind mai ușor de coagulat) decât la nivelul unei industrii sau al întregii economii. Cu toate acestea, aceiași factori joacă un rol important: resursa umană bine educată, capabilă de a se reinventa periodic și companiile mari capabile să construiască pe această platformă prin investiții și know-how adus în România.

Citeste si:
Iorgulescu, ABSL: Importanta educatiei in PIB-ul Romaniei
OPINIE Iorgulescu, ABSL:...

În timp ce investițiile in tehnologie și know-how se află la cote maxime, cu multinaționale concurând pentru forța de muncă pe piața românească, cred că nu mai putem susține același lucru despre sistemul nostru educațional.

Din raportul anual al industriei, publicat de ABSL împreuna cu KPMG, reiese că automatizarea este din ce în ce mai prezentă în sectorul de Business Services și nu reprezintă doar un trend trecător.

Comparativ cu 2018, pentru anul trecut observăm o creștere semnificativă a interesului pentru beneficiile aduse de automatizare, atât în cazul soluțiilor simple (Basic Automation) cât mai ales în cazul soluțiilor avansate, cu impact mult mai mare în productivitate. Companiile din industrie sunt preocupate să crească și nivelul de autonomie al soluțiilor implementate, adică să dezvolte soluții care nu necesită reprogramare la cele mai mici schimbări în sistemele cu care interacționează, ci învață singure, se „adaptează”.

Citeste si:
COVID-19 | Profesor: Trebuie să ne bucurăm pentru că lucrurile nu...
COVID-19 | Profesor: Trebuie...

Până acum, angajatul tipic din back-office sau call-center petrecea până la 80% din timpul zilnic completând formulare sau procesând date și comenzi, adică desfășura o multitudine de activități, vitale pentru clientul final, dar cronofage și ineficiente pentru angajați.

Astăzi, roboții (n.r. software) sunt capabili să rezolve activitățile pentru care sunt programați de până la cinci ori mai rapid, comparativ cu personalul firmei.

Conform studiului nostru, 71% dintre companiile intervievate foloseau anul trecut automatizarea simplă („Basic Automation ”) în activitățile companiei, față de numai 53% în 2018.

Adăugând inteligența artificială și automatizarea cognitivă, acești roboți devin capabili să prevadă și să întreprindă și mai multe acțiuni, fără a fi nevoie de intervenția angajaților (e-mailuri automate, agenți virtuali, „IVR” Interactive voice response etc.).

Astfel, 23% dintre companiile intervievate folosesc automatizarea cognitivă în 2019, față de 21% în anul anterior.

Conform aceluiași raport, fenomenul automatizării aduce o creștere semnificativă a productivității muncii în industria noastră, chiar dacă impactul acesteia în creșterea venitului mediu pe angajat, de numai 6% (29.200 euro/angajat în 2018 vs. 31.000 în 2019), este mai mic decât cel scontat datorită cedării unei părți din acest beneficiu către clienții finali ai companiilor prezente pe piața românească.

Este normal să fie așa dacă vrem să rămânem competitivi. Fără investiții importante și tehnologie această industrie nu ar fi existat în România, iar majoritatea statelor din arealul est european depun acum eforturi mari pentru a atrage investiții similare. Singurul avantaj al României, ceva mai greu de surclasat, a fost forța de muncă bine pregătită și abilitatea românilor de a învăța cu ușurință limbi străine, atuuri care au avut la bază un sistem educațional relativ performant.

Însă, în ultimii 20 de ani observam o scădere semnificativă a rezultatelor acestui sistem educațional, de la un an la altul.

De exemplu, rezultatele ultimelor teste PISA organizate de OECD sunt mai slabe ca niciodată – atât la limba română cât și la matematică. Am coborât gradual în clasament de pe locul 48/47 până pe locul 53/56 (Lb. Maternă/Matematică). Acest lucru poate părea nesemnificativ, însă coroborat cu faptul am fost surclasați de Belarus, Ucraina, Turcia, Grecia, Albania, Bulgaria și Malaezia consider că este foarte îngrijorător. Am tot respectul pentru aceste țări care, cu resurse și tradiție uneori inferioară nouă, au reușit să aibă aceste rezultate.

Un studiu efectuat de OECD (organizatorul testelor PISA) demonstrează cum în decursul a 40 de ani creșterea procentuală a PIB-ului pe cap de locuitor este în corelație statistică directă cu performanța sistemului educațional - măsurată la nivelul întregii populații. Cu alte cuvinte, demonstrează statistic ceea ce intuiam cu toții: o populație mai bine educată asigură o creștere a productivității și implicit a PIB-ului, superioară uneia mai puțin educate.

Acesta este argumentul pentru care statul român ar trebui să susțină activ dezvoltarea educației la nivelul întregii țări, care la rândul ei, va susține intrinsec creșterea productivității economiei românești.

Companiile, oricât de bine intenționate și de dornice să beneficieze de o forță de muncă superior pregătită ar fi, nu pot influența radical sistemul educațional al unui stat. Pot avea intervenții punctuale, cu putere de exemplu într-o anumită industrie sau un anumit oraș, mai ales la nivel de învățământ superior. Însă este quasi-imposibil să se implice în sistemul educațional primar și secundar, la nivelul unei întregi țări. Acest areal aparține prin excelență statului, care poate însă folosi experiența și ajutorul oferit de mediul de afaceri.

De exemplu, ABSL România și Academia de Studii Economice din București au lansat în anul 2016 Programul de Masterat Business Services, organizat în cadrul Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune. Programul este susținut din fonduri ABSL (prin acordarea de burse) și din resursele umane ale organizației. Companiile membre și Asociația au contribuit direct la conceperea curriculei și a manualelor necesare care sunt acum aprobate de autoritățile statului și sunt adecvate cerințelor actuale ale mediului de afaceri și industriei noastre. La terminarea studiilor, prima generație era deja angajată în proporție de 98% – demonstrând un grad mare de corelație al subiectelor predate cu cerințele pieței.

Însă acest program produce 30 de absolvenți pe an, iar industria are în prezent peste 131.000 angajați și o rată de creștere estimată de 9,6% (producând 13.000 de noi locuri de muncă, fără a lua în calcul posturile înlocuite de tehnologia mai sus amintită).

În același timp, în anul universitar 2018-2019 la nivel național numărul studenților înscriși la licență (aproximativ 400.000) este în scădere cu 50% față de anul 2010.

Acesta este motivul pentru care avem nevoie de implicarea statului în replicarea acestui program la nivel național, în orașele mari universitare.

Nu sunt necesare investiții masive din partea statului întrucât se pot reconverti resursele umane și materiale actuale. Putem face analize ale procentajului de angajați în numărul de absolvenți la terminarea studiilor și înlocui programele care nu mai au căutare cu unele actuale, dedicate industriilor care cresc. Aceasta ar trebui să fie o prioritate pentru orice guvern care dorește creștere economică susținută. Inițiativele private de susținere a educației nu pot obține rezultate la scară largă în lipsa unui parteneriat cu autoritățile.

În concluzie, cred că ne aflăm într-o poziție foarte bună după mulți ani în care industria noastră a cunoscut o creștere susținută, însă trebuie să continuăm să investim în soluții moderne care să ne mențină relevanți și să acționeze contraciclic, atenuând efectul relaxant al acestui succes. Acest lucru este posibil doar dacă reușim să ne menținem avantajul unei forțe de muncă bine educate care, judecând după ultimele rezultate la testele PISA, se află în declin puternic.

Investiția în educație, atât la nivelul industriei cât mai ales la nivel național, este esențială pentru a susține creșterea productivității, a PIB-ului per capita și prin urmare a unui trai mai bun pentru români, în România, nu în afara granițelor ei.


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Citește și
FMI: recesiunea provocată de coronavirus este mai gravă decât criza din 2008
Setari Cookie-uri