Alegeri Parlamentare 2020: Cu ce datorie publică va trebui să se lupte următorul Guvern

Restricțiile impuse ca urmare a declanșării pandemiei de COVID-19 continuă să lase urme adânci în rândul tuturor economiilor la nivel global. Datoriile publice vor înregistra, conform estimărilor, creșteri procentuale chiar și de 2 cifre de la un an la altul, împingând unele state în imposibilitatea de a le mai finanța.

Dacă la nivelul lunii februarie a acestui an, când nimeni nu anticipa impactul produs de virusul SARS-CoV-2, în România se discuta despre măsuri care să mențină economia în linie cu Tratatul de la Maastricht al Uniunii Europene, 10 luni mai târziu, îndeplinirea respectivelor criterii bugetare este de domeniul fantasticului.

Prin Tratatul de la Maastricht al Uniunii Europene, statele membre sunt obligate să respecte disciplina bugetară prin îndeplinirea a două criterii: un deficit de cel mult 3% din PIB și o datorie ce nu depășește 60% din PIB.

Estimările analiștilor din piață și ale agențiilor de rating situează deficitul bugetar al României între 9,5% și 10% în 2020, mai mult decât dublu față de valoarea înregistrată în 2019, respectiv 4,6%, și de aproape patru ori mai mare decât valoarea înregistrată în 2016. De partea cealaltă, estimările Comisiei Europene arată un deficit bugetar de peste 10% pentru anul acesta.

sursa datelor: Comisia Europeană.

Citeste si:
Ministerul Finanțelor: Deficitul bugetar consolidat a fost de 0,3%...
Ministerul Finanțelor:...

Datoria publică, ca procent din PIB, ar putea fi în 2021 cu 20 de puncte procentuale mai mare decât în 2019

Cele mai recente estimări ale Comisiei Europene situează datoria publică a României ca procent din PIB la 46,7% anul acesta, cu o creștere de 11,4 puncte procentuale față de anul anterior. Îngrijorător este faptul că în următorii ani, Comisia Europeană estimează o continuare a acestei creșteri accelerate a datoriei pentru țara noastră, în timp majoritatea statelor din UE vor înregistra scăderi sau creșteri ușoare.

Citește și O conducere schimbătoare: 4 ani, 5 guverne, 5 ministere, 22 de miniștrii

Sursa datelor: Comisia Europeană.

Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România, consideră că o datorie publică ca procent din PIB, situată la 50%, poate fi sustenabilă, însă trebuie luate măsuri pentru a ține deficitul bugetar sub control.

Citeste si:
COVID-19 | Peste 3 milioane de decese în întreaga lume
COVID-19 | Peste 3 milioane...

Citește și Ce reguli de protecție trebuie să respectăm la alegerile parlamentare de anul acesta

”Va dura ceva până îl vom aduce la 3%, poate vreo 3-4 ani, însă este esențial să luăm măsuri pentru a-l menține la nivelul stabilit de Comisia Europeană”, precizează Codîrlașu.

La finalul lunii noiembrie, Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice, dădea asigurări că, în cazul în care va câștiga alegerile parlamentare de pe 6 decembrie, PNL nu va introduce taxe noi și nici nu le va mări pe cele existente. Vicepreședintele CFA România consideră, de asemenea, că nu vom avea o majorare a taxelor.

Citește și Alegeri parlamentare 2020: Tu știi pe cine trimiți în Parlament?

”Nu cred că se vor majora taxele, pentru că economia este fragilă și asta ar duce la recesiune. Probabil se va merge pe o creștere a nivelului de colectare a taxelor și o reducere treptată a aparatului public prin neangajarea suplimentară”, precizează Adrian Codîrlașu.

În ceea ce privește rata șomajului, Comisia Europeană estimează pentru țara noastră o evoluție ceva mai blândă comparativ cu cea a deficitului bugetar și a datoriei publice raportată la PIB.

Sursa datelor: Comisia Europeană.

Așa cum se poate vedea în graficul de mai sus, România ar urma să aibă o rată a șomajului de 5,9% în 2020, cu 2 puncte procentuale mai mare decât în 2019, urmând ca în 2021 să vedem o creștere ușoară de 0,3 puncte procentuale urmată de o scădere de 1,1 puncte procentuale în 2022.

Citeste si:
Alegeri parlamentare 2020: Care sunt rezultatele finale
Alegeri parlamentare 2020:...

Sursa foto: Doucefleur / Shutterstock.com
Despre autor
Armand Iliescu
Armand s-a alăturat echipei Wall-street.ro în anul 2016, an în care a și finalizat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion . De-a lungul timpului a acoperit domenii precum FinTech, Finanțe-Bănci și Fiscalitate. A pus umărul timp de patru ani la consolidarea proiectului Future Banking , dedicat industriilor FinTech și digital banking, din poziția de Head of Growth. Tot în cadrul aceluiași proiect a dat startul emisiunii FinTech Friday,...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Setari Cookie-uri