O conducere schimbătoare: 4 ani, 5 guverne, 5 ministere, 22 de miniștri

Chiar dacă PSD a obținut majoritate în Parlament după alegerile din 2016, acum am ajuns să avem un guvern liberal minoritar, adică fără majoritate în Parlamentul României. În ultimii 4 ani am avut 5 guverne diferite, dar și mai mulți miniștrii schimbați în domeniile principale de activitate - Educație, Justiție, Interne, Muncă și Sănătate.

PSD a reușit să-și înlăture două guverne prin moțiune de cenzură împotriva lor - Guvernul Grindeanu - 4 ianuarie 2017 - 29 iunie 2017 și Guvernul Tudose - 29 iunie 2017 - 16 ianuarie 2018.

Odată cu prim-miniștrii s-au schimbat și miniștri de la cele mai importante domenii de activitate și, implicit, au fost la conducere persoane diferite, lucru care a îngreunat enorm de mult aplicarea unor măsuri concrete și consecvente pentru a îmbunătăți situația românilor.

După trei guverne PSD- Grindeanu, Tudose și Dăncilă, România a ajuns sub un guvern liberal fără majoritate în Parlament. Chiar dacă guvernul Orban 1 a fost dat jos prin moțiune de cenzură în 5 februarie 2020, după doar trei luni de la preluarea scaunului, acesta a fost instituit din nou în 14 martie din cauza răspândirii COVID-19.

Spre deosebire de guvernele PSD, PNL nu a schimbat atât de mulți miniștrii.

Citeste si:
Ciolacu: Vom arăta că există bani suficienţi să mărim şi pensiile...
Ciolacu: Vom arăta românilor...

Educație

La ministerul Educației s-au plimbat șapte persoane din 4 ianuarie 2017 și până în prezent. Miniștrii plecau după moțiunile de cenzură și lăsau în urmă inițiative neterminate. După ei veneau persoane cu perspective diferite în ceea ce privește prioritatea legislativului.

Pavel Năstase a fost ministru la educație în Guvernul Grindeanu. A rezistat în funcție din 4 ianuarie 2017 până în 29 iunie 2017, atunci când PSD și-a dat jos propriul guvern.

După el a venit Liviu Pop care a rămas în fruntea ministerului din 29 iunie și până în 29 ianuarie, atunci când PSD și-a dat jos din nou propriul guvern condus de prim-ministrul Mihai Tudose.

Guvernul Dăncilă a venit cu un alt ministru la Educație - Valentin Popa. Popa a rămas în fruntea ministerului din 29 ianuarie până în 27 septembrie. Atunci și-a dat demisia după presiunile din partea UDMR și după o întâlnire cu Liviu Dragnea. Presiunile au fost făcute în contextul în care Popa a dat o Ordonanță de Urgență care prevedea că, în învățământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naționale, limba română trebuia să fie predată de profesori cu studii superioare de specialitate, nu de învățători care nu au studii universitare de limba română.

Citeste si:
Ministerul Justiției discută despre desființarea SIIJ
Ministerul Justiției discută...

După demisia lui Popa, în fruntea Ministerului Educației a venit Rovana Plumb ca ministru interimar. Aceasta a rămas în funcție în perioada 2 octombrie 2018 - 16 noiembrie 2018.

După Plumb a venit Ecaterina Andronescu care a rămas în funcție în perioada 16 noiembrie 2018 - 2 august 2019. Ea a fost revocată din funcție după ce, în cazul crimelor de la Caracal, a declarat că ea „a învățat să nu se urce în mașină cu un străin”.

După Ecaterina Andronescu a venit Daniel Breaz care a fost ministru interimar în perioada 2 august 2019 - 18 septembrie 2019. După ce lui Breaz i-a expirat mandatul de ministru interimar, Ministerul Educației a rămas fără ministru până la investirea Guvernului Orban în data de 4 noiembrie. Atunci a fost investit în funcție actualul ministru, Monica Anisie.

Sănătate

La Ministerul Sănătății situația a stat mai bine. În timp ce s-au schimbat 5 guverne, la Sănătate am avut „doar” patru miniștri.

Citeste si:
3 sferturi dintre profesori și părinți consideră necesară...
STUDIU: Trei sferturi dintre...

Florian Bodog - 4 ianuarie 2017 - 29 ianuarie 2018 - acesta a trecut prin guvernele Grindeanu și Tudose. În 29 ianuarie, atunci când Viorica Dăncilă a fost investită în funcția de prim-ministru, la Sănătate a ajuns Sorina Pintea care a rezistat până la venirea guvernului Orban.

Primul ministru al Sănătății din Guvernul Orban a fost Victor Costache. Acesta a demisionat în 26 martie din cauza gestionării precare a crizei provocate de COVID-19, iar locul lui a fost preluat de Nelu Tătaru, actualul ministru al Sănătății.

Muncă

La Ministerul Muncii situația a stat chiar mai bine. Au fost doar trei miniștri - Olguța Vasilescu - din 4 ianuarie 2017 până în 20 noiembrie 2018. În 20 noiembrie Vasilescu trebuia să ajungă în fruntea Ministerului Transporturilor, dar Klaus Iohannis a respins numirea ei în funcție, în schimb, a acceptat revocarea ei din funcția de ministru al muncii.

Locul ei a fost preluat de Marius Budai care a rezistat în funcție până la venirea guvernului liberal, în 4 noiembrie 2019. După el, fotoliul de ministru al muncii a fost preluat de Violeta Alexandru.

Ministerul Afacerilor Interne

Primul ministru din fruntea MAI a fost Carmen Dan. Aceasta a reușit să rămână în funcție din 4 ianuarie 2017 până în 15 iulie 2019. Atunci și-a dat demisia. Scaunul ei a fost preluat în 24 iulie 2019 de Nicolae Moga, dar acesta și-a dat demisia 6 zile mai târziu, în 30 iulie, după mediatizarea cazului crimelor de la Caracal. Mihai Fifor a fost numit ministru interimar. El a plecat odată cu schimbarea guvernului, atunci când locul lui a fost preluat de actualul ministru, Marcel Vela.

Justiție

Primul ministru al justiției a fost Florin Iordache. Acesta a rezistat în funcție doar o lună, din 4 ianuarie și până în 9 februarie, atunci când și-a dat demisia după controversatul OUG 13. Locul acestuia a fost preluat de Tudorel Toader. Acesta a rămas în funcție din 23 februarie 2017 până în 18 aprilie 2019, atunci când și-a dat demisia.

După Toader a venit Ana Birchall, care a rămas în funcție din aprilie 2019 până în 4 noiembrie, atunci când a venit guvernul liberal, odată cu actualul ministru, Cătălin Predoiu.

Sursa foto: Agerpres Foto

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Politic »



Setari Cookie-uri