Creșterea economiei mondiale nu este suficientă pentru retragerea stimulentelor de urgență

Revenirea în forţă a economiei mondiale, nu reprezintă încă un motiv suficient pentru majoritatea marilor bănci centrale ale lumii să ia în considerare o retragere a stimulentelor de urgenţă, întrucât oficialii doresc o revenire sigură și completă de pe urma crizei cauzate de pandemie prin menținerea costurilor de finanțare scăzute și a programelor de achiziții active.

Spre deosebire de precedenta criză din 2008, unde instituțiile financiare internaționale impuneau guvernelor tăieri masive de cheltuieli și reducerea efectivului de angajați de la stat, acum, cu excepția angajaților unde se recomandă în continuare o redimensionare a aparatului de stat cu angajații sai, din punct de vedere al cheltuielilor, ordinul este „cheltuiți și investiți masiv” pentru a susține economiile și mediu economic.

Astfel, operațiunile de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL) oferite de Banca Centrală Europeană (BCE) contribuie cu un efect important în ceea ce privește respectarea angajamentului cu privire la politica sa monetară. BCE oferă băncilor credite pe termen mai lung și cu costuri avantajoase, impulsionând prin urmare ca acestea la rândul lor să ofere finanțări companiilor și populației din cadrul zonei euro. Prin această politică, Banca Centrală Europeană dorește să mențină un nivel scăzut al costurilor pentru împrumuturi, iar efectele să se transpună în cheltuieli și investii, deoarece, dacă banii nu sunt în mișcare, economia la rândul ei moare.

Desigur consumul nu este un mod sănătos de creștere al unei economii, însă raspunde cel mai rapid la stimuli și de asemenea contribuie semnificativ la creșterea economică; pe de altă parte investițiile, mai ales cele publice, dar desigur acompaniate și de cele private, sau prin asociere public-privată, pot asigura o dezvoltare durabila și pe termen lung al unei economii solide, gata să reziste în fața unor unde de șoc ca cea prin care tocmai am trecut din cauza virusului COVID-19.

O analiză trimestrială a politicilor monetare realizată de Bloomberg și ce acoperă 90% din economia mondială pune în lumină faptul că Banca Centrală Americană, Banca Centrală Europeană şi Banca Japoniei sunt câteva dintre instituţiile care își vor menține neschimbate dobânzile pe parcursul acestui an.

Citeste si:
Fermierii vor primi bani de la stat ca sa angajeze tineri someri
Fermierii vor primi bani de...

Încă nu se știe exact când va fi momentul propice pentru deschiderea discuțiilor referitoare la restrângerea numeroaselor achiziții de obligațiuni în contextul redresării economiei, întrucât seful Fed Jerome Powell a evitat încadrarea în timp a acestui moment, însă îi asigură pe investitori că vor fi înștiințați din timp.

Dobânzile Băncii Americane se vor menține aproape de zero până în anul 2023, iar în ceea ce priveşte Banca Centrală Europeană, aceasta va menţine condiţiile avantajoase de finanţare pentru guverne, companii şi gospodării până la încheierea crizei coronavirusului bazandu-se pe PEPP, programul de achiziții de urgență ce oferă băncilor credite foarte ieftine.

În estul continentului, în 2020, economia Poloniei s-a contractat pentru prima dată în 30 de ani determinând oficialii să introducă un program QE și să scadă în trei pași dobânda, iar cea mai mare economie a regiunii, Banca Centrală a Poloniei, și-a anunțat intenţia de a-şi menţine dobânda de referinţă la un minim record până la începutul anului viitor cel puţin.

Citeste si:
Coronavirus | Update 23 iunie: Mai puțin de 100 de cazuri într-o zi
Coronavirus | Update 23...
Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Setari Cookie-uri