Un ”diagnostic sistematic de țară” al Băncii Mondiale arată că România se confruntă cu provocări foarte mari în 2023. Una este sărăcia, care duce la existența a două Românii; cealaltă este statul – mai precis, slaba guvernanță și capacitatea administrativă redusă.
Raportul Băncii Mondiale este practic o actualizare la nivelul verii 2023 a primului ”diagnostic sistematic de țară”, publicat în 2018. Documentul elogiază creșterea economică a României, dar subliniază faptul că ”povestea celor două Românii”, cum i-au spus specialiștii Băncii Mondiale, persistă. La aceasta s-a adăugat însă și o tensionare a contractului social, care se acutizează, pe măsură ce oamenii nu văd o îmbunătățire a vieților lor.
Cele două Românii
Specialiștii Băncii spun că există practic o Românie urbană, dinamică și integrată în UE și o alta rurală, săracă și izolată. Deși creșterea economică a fost printre cele mai mari din Uniunea Europeană, ea a fost volatilă, bazată în principal pe consum și, în plus, a venit la pachet cu probleme de mediu. Rata sărăciei a rămas cea mai ridicată din UE, iar cele două Românii nu se întâlnesc nici în 2023, spun experții.
Citeste si:
”Aproximativ 70 % din populația săracă a țării trăiește în mediul rural. În toate domeniile se constată disparități acute între mediul rural și cel urban — de la calitatea și disponibilitatea infrastructurii de transport și a serviciilor publice până la reziliența în fața dezastrelor naturale și a schimbărilor climatice. Din cauza deficiențelor de infrastructură și de furnizare a serviciilor în mediul rural, în 2020, România era singura țară din UE fără acces universal la apă curentă”, se arată în raport.
Creșterea economică a României nu a fost în beneficiul tuturor cetățenilor ei; o mare parte dintre persoanele aflate în procentul de 40 % de la baza distribuției veniturilor încă depind de o agricultură de subzistență cu productivitate scăzută. Practic, pentru românii săraci dezvoltarea sectorului IT sau a retailului nu a adus niciun avantaj. Nici măcar creșterea salariului minim nu i-a ajutat, fiindcă fie practică agricultura de subzistență, fie muncesc la negru.
Citeste si:
Find more statistics at Statista
Statul, marele obstacol
Primul obstacol menționat de Banca Mondială în calea creșterii sustenabile și a prosperității României este chiar statul român – mai precis, ”instituțiile publice ineficiente, capacitatea relativ scăzută a serviciilor publice și volatilitatea politică”. Politicile sunt implementate suboptimal, capitalul uman este afectat de investițiile reduse și ineficiente în sănătate și educație, iar grupurile sărace și vulnerabile nu sunt sprijinite așa cum ar trebui.
Mai mult, inegalitățile care rezultă din existența a două Românii au un impact negativ și asupra pieței muncii. Iar problemele infrastructurii, subdezvoltarea sectorului financiar, lipsa de capacitate în sectorul public, suprareglementarea și investițiile reduse în cercetare și dezvoltare împiedică creșterea sectorului privat.
Citeste si:
Eficiența și eficacitatea programelor de investiții publice ar beneficia de pe urma trecerii de la o abordare individuală, axată pe investițiile individuale, la un cadru mai sistematic și orientat spre rezultate. Astfel, alocările bugetare pentru investiții ar trebui să fie legate de un set de condiții de acces minim și/sau bazate pe performanță. Colectarea și analizarea informa țiilor din execuția bugetului și reintroducerea acestora în procesul decizional ar contribui la consolidarea progresivă a legăturilor dintre performanță și alocările bugetare.
Banca Mondială
Banca Mondială identifică o serie de ”rezultate la nivel înalt” care, dacă ar fi realizate în următorii 5-10 ani ar marca o îmbunătățire a bunăstării românilor, în special a celor mai săraci. Primul dintre aceste rezultate este un mediu instituțional și economic previzibil pentru cetățeni și întreprinderi, al doilea - acces egal la servicii publice de înaltă calitate la nivel central și local -, iar al treilea, rezultate mai bune pentru toți în ceea ce privește sănătatea și educația. Toate 3 țin de statul român.
Citeste si:
Contractul social, sub tensiune
Specialiștii Băncii Mondiale avertizează că strategiile care au făcut posibilă în trecut înregistrarea de progrese în sensul reducerii sărăciei sunt nesustenabile din punct de vedere structural. Practic, e vorba de creșterea salariului minim și a pensiilor și de reducerea cotei unice, care au pus o presiune tot mai mare asupra bugetului.
Una dintre cele mai grave afirmații din acest raport e aceea privind tensiunile la care e supus contractul social în România, din cauză că oamenii consideră că sunt, în continuare, săraci, în ciuda discuțiilor despre creșterea economică. Iar acest sentiment se acutizează de la an la an.
Citeste si:
Contractul social al României se află sub tensiune din cauza sentimentului tot mai acut de sărăcie și inegalitate larg răspândite: 76 % dintre români consideră că lipsa drepturilor sociale este o problemă gravă, iar 59 % consideră că îmbunătățirea nivelului de trai este cel mai important element pentru realizarea dezvoltării sociale și economice în UE.
Banca Mondială
Românii au o neîncredere profundă în stat, nu doar din cauza trecutului comunist, cât și a serviciilor publice proaste și a incapacității de a face reformele necesare, se arată în raport. 60% consideră că serviciile publice sunt slabe sau foarte slabe și doar 15% cred că guvernul își va respecta promisiunile. Această neîncredere în stat nu duce doar la absenteism la vot, ci și la eșecul campaniilor publice cum a fost cea de vaccinare împotriva COVID-19.
”Percepția persistentă privind corupția larg răspândită a golit de sens contractul social al României, problema devenind din ce în ce mai acută ca urmare a pandemiei”, afirmă autorii raportului. Comunicarea informală îi ia celei oficiale și, adesea, este folosită pentru a răspândi dezinformări.
Problemele sectorului bugetar
În plus, în sectorul bugetar nu lucrează tocmai cei mai străluciți români. ”Slaba capacitate instituțională și managementul deficitar al resurselor umane din instituțiile publice reprezintă o provocare suplimentară în realizarea reformelor. Administrația publică întâmpină dificultăți în atragerea, păstrarea și plasarea de funcționari publici talentați la toate nivelurile de guvernare”, afirmă specialiștii Băncii Mondiale.
Citeste si:
Digitalizarea ar putea fi o soluție și ar putea reduce ”cultura hârtiei” din birocrația românească – doar că în a doua Românie, cea rurală, este greu de implementat. Și nu doar acolo: mai puțin de o treime dintre români au măcar competențe digitale de bază, 18% dintre adulți nici măcar nu au folosit vreodată Internetul.
De asemenea, raportul arată că, spre deosebire de alte state, România nu a învățat nimic din pandemie, deși ar fi putut să profite pentru a-și alinia prioritățile și a-și consolida mecanismele de coordonare. De pildă, avem cel mai mare număr de companii cu capital de stat din UE – în jur de 1.400 – ceea ce duce la pierderi mari la buget și la servicii furnizate ineficient, inhibând, în același timp, concurența. Problema este și la nivel local, un exemplu fiind regiile de termoficare ale primăriilor.
Find more statistics at Statista
Investițiile publice scăzute, volatile și ineficiente perpetuează decalajele de infrastructură, afirmă raportul. Investițiile private au fost relativ mari în ultimii ani, chiar peste media UE, dar mediul de afaceri imprevizibil, gradul ridicat de control al statului asupra economiei și insuficienta dezvoltare a piețelor financiare limitează creșterea acestora.
În principiu, majoritatea priorităților identificate de Banca Mondială se referă la acțiuni pe care statul ar trebui să le întreprindă. În lipsa lor, nu doar că vom continua să avem două Românii, dar contrastul dintre acestea și lipsa încrederii cetățenilor în stat ar putea avea consecințe grave.
Sursa foto: Ene Marin Cristian / Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
