Cum ajută bankingul energia verde?

Acest material a fost publicat inițial pe Futurebanking.ro și face parte din proiectele editoriale ale publicației specializate pe Digital Banking.

Parcul fotovoltatic a fost construit în Lipjan, un orășel foarte aproape de capitală, iar la fața locului am înțeles că Pristina are mare nevoie de reformare și de modernizare pentru a-și atinge potențialul, Tranziția către eficiență energetică este printre primele pe listă, în acest sens.

Astfel, grupul ProCredit s-a decis să contribuie la tranziția energetică în Kosovo, ținând cont că 90% din electricitatea generată în această țară, în 2022, a provenit din centrale electrice pe bază de cărbune, cu emisii de gaze cu efect de seră și riscuri pentru sănătate și mediul înconjurător.

Odată cu acest parc fotovoltaic de 3 MWp, care a costat în jur de 2,5 milioane de euro, producția anuală preconizată a parcului solar va fi de 3.711 MWh și va putea alimenta până la 450 de gospodării, cu un consum de electricitate mediu lunar de până la 700 kWh.

În plus, parcul ProEnergy este în curs de a obține certificări Gold Standard, primele emise în Kosovo, iar energia curată pe care o produce va ajuta pe viitor la compensarea în mod semnificativ a emisiilor Scope 1 și Scope 2 la nivelul grupului Acestea atestă faptul că parcul îndeplinește criteriile de sustenabilitate în ceea ce privește producția de energie regenerabilă și de reducere a emisiilor de dioxid de carbon.

Parcul fotovoltaic ProEnergy este primul parc solar din Kosovo deținut de un grup bancar, fiind dezvoltat și implementat ca un proiect comun între banca ProCredit din Kosovo și ProCredit Holding.

Cum are loc o tranziție energetică eficientă?

Peste tot în lume există urgența tranziției energetice, având în vedere că decarbonizarea este unul dintre cele mai „fierbinți” subiecte de pe agenda globală în acest moment. Decarbonizarea este procesul prin care sunt reduse emisiile de carbon în atmosferă, iar acest lucru se poate realiza, în principal, prin eliminarea combustibililor fosili din proces de producere a energiei.

Uniunea Europeană este în avangarda acestor politici. Ca dovadă, în 2022, 40% din electricitate a provenit din surse regenerabile, în timp ce combustibilii fosili au totalizat 38,6% și energia nucleară peste 20%. Gazul este principalul combustibil fosil folosit pentru a genera electricitate (19,6%), în timp ce cărbunii au ajuns la 15,8%. Asta vrea să facă și Kosovo acum, să meargă pe acest drum pentru o tranziție energetică eficientă.

Acest lucru nu se poate face, însă, doar din bani publici, ci este nevoie de parteneriate solide între mediul public și cel privat. Iar aici apare rolul sectorului financiar în acest proces de tranziție. Există o nevoie de finanțare pentru a face economia mai verde de 9,2 trilioane de euro anual până în anul 2030, iar în acest moment se investesc aproximativ 3 trilioane de euro. Cu alte cuvinte, există un gol, care poate fi acoperit prin credite oferite de către sectorul bancar.

Investiții în tranziția către un sistem energetic sustenabil

Băncile au ajuns să joace un rol extrem de important în acest proces, pentru că pot decide către ce investiții se îndreaptă fluxul de capital pentru o economie mai verde, cu soluții mai bune. Asta nu înseamnă că nu vor mai finanța și restul proiectelor, ci le vor îndruma înspre principii sustenabile.

„În ciuda faptului că există mai puține subvenții de stat pentru astfel de proiecte, combinația dintre costurile reduse ale investițiilor de capital și creșterea puternică a prețurilor pe piața energiei electrice în ultimii doi ani a condus la un nivel foarte ridicat de interes în întreaga regiune, în special pentru investițiile în tehnologia solară și eoliană de mare anvergură din sectorul privat. Investițiile în tehnologia solară sunt mai granulare în ceea ce privește capacitățile instalate, în timp ce investițiile în eoliene sunt concentrate în jurul proiectelor cu capacități instalate mai mari. Pe lângă investițiile la scară de utilitate publică, vedem din ce în ce mai multe instalații solare pe acoperișuri, în principal pentru consumul propriu de electricitate atât de către companii, cât și de către gospodării private", spune Metodija Minoski, Team Leader în cadrul Departamentului de Managementul de Mediu al grupului ProCredit, prezent și el la evenimentul de lansare al ProEnergy

Eriola Bibolli, membru în cadrul Consiliului de Administrație al ProCredit Holding, a menționat în cadrul evenimentului de lansare al proiectului ProEnergy că băncile fac cea mai grea parte, adică finanțează procesul de tranziție energetică. 70% dintre fonduri provin din sectorul privat și doar 30% din cel public. Astfel, investiția grupului ProCredit Bank in Kosovo este un exemplu de bune practici care poate fi replicat și în alte zone.

Totodată, prin acest proiect, grupul ProCredit urmărește să contribuie la schimbarea peisajului energetic din Kosovo prin crearea unui know-how local și să stimuleze în continuare investițiile din mediul privat. Proiectul reprezintă o etapă importantă pentru grup, în ceea ce privește realizarea neutralității climatice, un obiectiv pe care îl urmărește încă din anul 2018.

Banking responsabil

ProCredit Holding are sediul central la Frankfurt și operează mai multe bănci comerciale de dezvoltare în Sudul și Estul Europei, dar și în America de Sud. Deține, de asemenea, o bancă în Germania. Ceea ce nu știți despre această bancă este că a reușit să alăture etic și corporație în aceeași propoziție, în sensul în care misiunea lor este de a face banking și business responsabil.

Hubert Spechtenhauser, Președinte al Consiliului de Administrație al ProCredit Holding, a spus, în cadrul evenimentului, că ținta primordială a grupului sunt IMM-urile din regiune și se dorește o mai mare integrare și cooperare regională între filiale. În acest moment, ProCredit are filiale în Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Georgia, Kosovo, Moldova, Macedonia de Nord, România, Serbia și Ucraina.

În discursul lui, Hubert Spechtenhauser a acordat o mare importanță subiectului sustenabilității și cum, cu ajutorul finanțărilor verzi, poate fi redus impactul asupra mediului.

„Ne dorim să dăm un exemplu bun pentru ceilalți jucători din piață, având în vedere că energia verde este un subiect complex. Avem o datorie fermă ca Grup să fim pionieri în domeniu și, astfel, alți actori regionali ne vor urma. Este nevoie de banking responsabil”, a mai spus Spechtenhauser.

Și așa ajungem la parcul fotovoltaic din Kosovo și legătura lui cu România. Proiectul ProEnergy reflectă orientarea spre dezvoltarea sustenabilă a grupului ProCredit, care urmărește să contribuie la protejarea mediului înconjurător în țările în care activează. Dincolo de impactul pe care proiectul îl are la nivel local în Kosovo, ProEnergy reprezintă un pas esențial pentru grupul ProCredit, în direcția atingerii propriilor sale obiective climatice.

Din 2018, moment în care și-a luat angajamentul de a deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, grupul ProCredit a reușit să își reducă aproape la jumătate acest indicator.

„În calitatea noastră de grup bancar orientat spre dezvoltare sustenabilă, ne aflăm într-o poziție unică, prin care ne aducem contribuția la tranziția energetică. Investiția noastră în parcul fotovoltaic ProEnergy din Kosovo scoate în evidență în mod clar seriozitatea abordării noastre. La nivelul grupului ProCredit, urmărim să promovăm necesitatea dezvoltării surselor de energie regenerabilă, precum și să consiliem și să sprijinim clienții în planurile lor de tranziție energetică, contribuind astfel la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice”, a mai spus Hubert Spechtenhauser.

De altfel, grupul are o puternică orientare în această direcție, care a devenit parte din strategia de business, ceea ce se vede și în termeni de rezultate: la sfârșitul lunii martie 2023, creditele verzi au reprezentat 20,2% din portofoliul de credite. Acest procent reprezintă credite în valoare totală de 1,2 miliarde de euro destinate investițiilor în eficiență energetică, energie regenerabilă sau altor investiții verzi.

Unul din trei credite acordate este deja destinat proiectelor de energie regenerabilă. De asemenea, până la data de 31 martie 2023, s-au alocat aproximativ 370 milioane de euro pentru sprijinirea a 1.370 de investiții în panouri fotovoltaice. Aproximativ o mie dintre aceste investiții au fost realizate de întreprinderi mici și mijlocii sau de persoane fizice, în timp ce restul au fost finanțate pentru alte tipuri de proiecte. Creditele verzi continuă să fie o prioritate pentru grupul ProCredit, care intenționează, pe termen mediu, să extindă ponderea acestora la 25% din portofoliu.

În România, portofoliul de credite verzi al ProCredit Bank depășește 80 de milioane de euro. Pentru că deja are un know-how important la nivel de grup, banca consiliază clienții atât cu privire la aspectele financiare, cât și referitor la investițiile verzi pe care doresc să le realizeze.

„Înțelegem importanța crucială pe care băncile o au în gestionarea riscurilor climatice. În ceea ce privește eforturile Grupului ProCredit de reducere a emisiilor din Scopul 1 și 2, am implementat și în România o serie de măsuri pe parcursul anilor, care au inclus îmbunătățirea performanței clădirilor și echipamentelor noastre, transformarea parcului auto și achiziționarea de energie regenerabilă. ProCredit Bank România are intenția de a juca un rol important în acest proces de tranziție către energie verde la nivel local, iar experiența dobândită din dezvoltarea, certificarea și operarea parcului fotovoltaic ProEnergy din Kosovo, ne va ajuta să acumulăm expertiză internă și cunoștințe de specialitate. Acestea vor fi benefice nu numai pentru grupul nostru, ci și pentru toți clienții care doresc să realizeze investiții pe termen lung ce au ca scop dezvoltarea strategică durabilă” a spus Ștefan Manole, Director General ProCredit Bank România.

Sursa foto: Future Banking.ro

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: