Prețul la energie și la gaze se află în legătură directă și acesta este unul dintre motivele pentru care, dacă s-au scumpit gazele, s-a scumpit și curentul electric, potrivit lui Laurențiu Urulescu, membru al consiliului director al Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFER), care a mai explicat că aceste urcări de prețuri sunt un fenomen global, cauzat și de creșterea consumului general față de anul pandemic precedent.

Anunțată cu câteva luni de zile de anumite voci din sfera energiei și gazelor naturale, creșterea de prețuri din iulie-august la aceste produse a lovit nu doar România, ci mai multe țări din Uniunea Europeană și chiar din afara acesteia (în SUA, prețul gazelor a ajuns la cele mai înalte niveluri din ultimii șapte ani, iar în Marea Britanie gazul a ajuns la cele mai mari prețuri din ultimii 13 ani).

„Creșterea prețurilor la gaze se datorează, între altele, cererii mai mari din acest an, întrucât consumul a crescut considerabil față de perioada anului anterior, care a fost caracterizată de lockdown și de alte măsuri severe de limitare, lucru care a micșorat producția la nivelul tuturor industriilor”, a declarat Laurențiu Ursulescu pentru wall-street.ro.

În plus, la fel ca în cazul petrolului și cărbunelui, gazul este una dintre materiile prime pentru producerea de curent electric, iar petrolul a înregistrat și el, la nivel global, o urcare a prețurilor, potrivit expertului în energie.

Certificatele „verzi” pentru emisii, o altă cauză pentru scumpirile energetice

Dincolo de asta, presiunea tot mai mare pentru energie verde venită din partea Uniunii Europene a dus la o creștere a prețurilor la certificatele pentru emisii, de care producătorii de energie electrică pe bază de combustibili au nevoie pentru a funcționa.

Aceste certificate pentru emisii au fost impuse prin Sistemul European de Tranzacționare a Emisiilor, iar prețul lor, care s-a mărit în ultima perioadă, intră și el în costurile de producție pentru companiile care produc curent prin ardere de combustibili. Scumpirea acestor certificate este așadar un alt motiv care explică creșterile la energie, potrivit lui Laurențiu Ursulescu.

În urma creșterilor masive a prețurilor la energie și gaze din acest an, au existat alerte că situația ar putea deveni gravă pentru români odată cu venirea iernii, însă Guvernul Cîțu s-a răsucit în ultima clipă, după ce anterior afirmase că nu va lua măsuri de plafonare a prețurilor, și a transmis că românii vor primi compensații de 25% din scumpirile de prețuri la gaze și de 18 bani pe kWh.

Cîțu și-a schimbat poziția după ce guvernele anumitor țări din UE au început să se mobilizeze și să aplice diferite inițiative de asistare a populațiilor pe care le conduc, care resimt puternic scumpirile respective. Autoritățile din Italia, Spania și Grecia au implementat deja sau au anunțat implementarea unor măsuri pentru a-și ajuta populația să facă față cheltuielilor mari la energie, cheltuieli crescute și așa de un nivel record al inflației, care afectează de asemenea țări de pe tot cuprinsul lumii.

Guvernele Spaniei, Greciei și Italiei

Guvernul de la Madrid al lui Pedro Sanchez a plafonat deja prețurile la gaze naturale, iar privind prețurile mari la electricitate a redus consistent taxele la acest produs (de la 5,1% la 0,5%) până la finalul anului; a implementat, de asemenea, direcționarea către consumatori a „profiturilor extraordinare” confiscate de la distribuitorii de energie electrică.

Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a promis și el subvenții lunare pentru 70% dintre gospodăriile din țară pentru cheltuielile cu electricitatea. În pachetul de măsuri grecești mai intră și reduceri consistente de prețuri pentru aceste gospodării din partea Public Power Corp, principala companie distribuitoare de energie electrică din Grecia (deținută majoritar de stat), dar și creșterea cu 20% a unui ajutor al statului către persoanele cu venituri mici pentru plata cheltuielilor de încălzire pe timp de iarnă.

Autoritățile italiene revizuiesc modul în care sunt calculate facturile la electricitate, în încercarea de a stăvili creșterea prețurilor, după o urcare de 9,9% numai în ultimul trimestru (T2). Potrivit ministrului Energiei din Italia, Roberto Cingolani, creșterea ar fi fost de 20% dacă Guvernul nu ar fi injectat 1,2 miliarde de euro pentru a micșora costurile din sistem. De asemenea, autoritățile italiene cred că dacă nu vor face nimic, creșterea prețului la energie va ajunge la 40% în trimestrul următor.

Neglijența autorităților României

Abordarea autorităților române a fost însă diferită de cea a guvernelor europene amintite și nu într-un sens pozitiv. Chiar dacă Guvernul Cîțu a anunțat în ultimul ceas că românii vor primi compensații de 18 bani pe kWh și de 25% în cazul gazelor, atitudinea inițială a fost una diferită.

În legătură cu scumpirile la electricitate și gaze, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat la sfârșitul lunii august că „a văzut creșteri de preț, însă nu creșteri mari de preț”, deși INS a informat limpede în luna iulie despre creșteri de 20-25% (curent electric, respectiv gaze).

Mai bine informat, Virgil Popescu a revenit ulterior asupra poziției sale și a afirmat că „această creștere la gaze este dirijată de Rusia, prin Gazprom”, și că lucrurile își vor reveni odată cu începerea funcționării gazoductului rusesc Nord Stream 2. Cu privire la creșterea facturilor la curentul electric, ministrul a transmis că este cauzată de faptul că „nu s-a mai pus în funcţiune nicio unitate nouă de producţie a energiei electrice din anul 2015, de la construirea capacităţilor de energie regenerabilă”.

Măsurile dispuse de ministrul Energiei au fost de constituire a unei Comisii pentru investigarea motivelor din spatele scumpirilor, precum și amenințarea distribuitorilor cu controale ANPC și ANRE și amenzi, pentru că, a afirmat Virgil Popescu, „furnizorii nu aveau dreptul să mărească prețurile dacă au făcut oferte pe un an de zile”.

Cîțu despre plafonarea prețurilor: În UE nu cred că poți face așa ceva

Pe de altă parte, prim-ministrul Florin Cîțu a afirmase recent (înainte de anunțarea compensațiilor, care sunt o măsură binevenită) că nici nu se pune problema de o plafonare a prețurilor pentru susținerea românilor care trebuie să plătească facturi mult mai mari, pentru că „suntem într-o economie liberală. În Uniunea Europeană nu cred că poți face așa ceva”, au fost vorbele premierului. A revenit și el asupra poziției și a afirmat că Guvernul ia în calcul compensații pentru populație sau chiar și o plafonare de prețuri. Însă Cîțu nu și-a luat niciun angajament, nu a garantat nimic românilor, așa cum au făcut liderii guvernelor europene menționate anterior.

Nici președintele țării, Klaus Iohannis, nu a avut o atitudine mai fermă la întâlnirea recentă cu o delegație a Enel Group, condusă de CEO-ul acesteia, Francesco Starace. Iohannis s-a mulțumit să transmită „conducerii Enel Group că este necesar un efort comun al companiilor din sectorul energetic şi al autorităţilor statului în vederea identificării celor mai potrivite măsuri şi instrumente destinate protejării consumatorilor vulnerabili, dar şi firmelor din sectorul productiv, puternic afectate de actuala creştere a preţurilor la energie”.

Rolul gazelor rusești în chestiunea scumpirilor din Europa

Una dintre cauzele pentru creșterile generalizate la energie și gaze, cel puțin în cazul țărilor europene, este în strânsă legătură cu Gazprom, cea mai mare companie care prelucrează și distribuie gaze naturale din lume, pentru că în ultima perioadă, datele arată că cererea de gaz a țărilor din Europa a crescut considerabil, și la fel și livrările din Rusia.

Gazprom este o companie rusească, Rusia fiind de asemenea cel mai important distribuitor de gaze naturale din lume, iar țările europene formează cea mai mare piață de desfacere pentru aceste produse rusești (60% din gazul consumat de țările UE vine din Rusia).

Analiști citați de New York Times au susținut, asemenea lui Virgil Popescu, ministrul Energiei, că Gazprom a început să taie din creșterile livrărilor de gaze către țările europene, în urma unei cereri mărite (livrări care se fac prin conducte care tranzitează Ucraina, cu care Rusia se află în conflict) pentru a se asigura că noul gazoduct Nord Stream 2 (care ocolește Ucraina prin Marea Baltică) va putea funcționa fără piedici din momentul în care se vor termina lucrările la el, iar aceste tăieri ar fi stârnit creșterea prețului la gaze.

Ce piedici ar fi putut întâmpina livrările prin Nord Stream 2? Aliatul principal al țărilor europene, SUA, s-a opus serios începerii lucrărilor la acest nou gazoduct, care leagă Occidentul de Rusia, reclamând că o Europă care se dorește protejată de forțele militare ale SUA nu ar trebui să devină și mai dependentă energetic de Rusia, care rămâne unul dintre adversarii periculoși ai NATO.

Administrația de la Washington ar fi preferat ca țările UE să ia exemplul Poloniei, care își cumpără gazul de la companiile americane, deși prețul este mult mai mare, din cauza distanței și a transportului care nu se face direct, prin gazoducte, ci prin transportoarele navale.

Însă în contextul în care, rând pe rând, țările din Europa încep să resimtă mușcătura prețurilor crescute pe fondul faptului că principalul exportator de gaze livrează mai puțin, este firesc să gândești că liderii europeni nu vor mai accepta piedici în fața acceptării folosirii gazoductului care ocolește Ucraina.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri