Sectorul industrial competitiv şi nivelul scăzut al şomajului reflectă poziţia economică solidă a României şi oferă un mediu de afaceri adecvat pentru dezvoltare şi investiţii, însă instabilitatea guvernului şi lipsa reformelor structurale în sectoarele cheie ale economiei reprezintă provocări semnificative, relevă o analiză realizată de Allianz Trade privind evaluarea riscului de neplată în principalele economii, preluată de Agerpres.
"România se remarcă prin diverse puncte forte care contribuie la stabilitatea şi competitivitatea sa. Aderarea la Uniunea Europeană şi relaţiile internaţionale pozitive au consolidat poziţia ţării în peisajul global. De asemenea, sectorul industrial competitiv şi nivelul scăzut al şomajului reflectă poziţia economică solidă a României şi oferă un mediu de afaceri adecvat pentru dezvoltare şi investiţii. Cu toate acestea, există şi aspecte vulnerabile care necesită atenţie. Instabilitatea guvernului şi lipsa reformelor structurale în sectoarele cheie ale economiei reprezintă provocări semnificative. Finanţele publice slabe, deficitele mari anuale de cont curent şi o acoperire modestă prin intrările nete de Investiţii Străine Directe (ISD), împreună cu o povară semnificativă a datoriei externe, constituie puncte slabe care întăresc complexitatea mediului economic. În ciuda acestor provocări, dezechilibrele macroeconomice rămân o preocupare continuă care evidenţiază necesitatea unei abordări atente şi coerente pentru a consolida şi îmbunătăţi starea economică a României", arată analiza citată.
Citeste si:
Potrivit Allianz Trade, România a avut o performanţă puternică în rândul economiilor emergente, deşi perioadele de supraîncălzire economică au provocat uneori îngrijorare. Creşterea medie anuală a PIB-ului real a fost de +3,7% în ultimii 20 de ani, cu mult peste media statelor membre ale UE din Europa Centrală şi de Est. Deşi criza globală de Covid-19 a afectat semnificativ economia românească în 2020 (contracţie -3,7%), aceasta a înregistrat o revenire puternică cu o creştere a producţiei de +5,7% în 2021.
"Cu toate acestea, perspectivele economice ale României s-au deteriorat semnificativ odată cu începerea războiului în Ucraina. Acest lucru a fost cauzat de dependenţa de importul de energie a ţării (de dinainte de război) faţă de Rusia şi impactului sancţiunilor UE împotriva Rusiei asupra economiei interne (de exemplu, creşterea inflaţiei şi deficitul potenţial de energie). În 2022, activitatea economică a României a continuat să se menţină pe un trend ascendent, datorită cheltuielilor robuste ale consumatorilor, investiţiilor şi cererii externe. Efectele de bază statistică au contribuit, de asemenea, la obţinerea unei creşteri de +4,7% anual. Cu toate acestea, impactul creşterii inflaţiei, creşterea ratelor dobânzilor, diminuarea cererii externe şi deteriorarea încrederii întreprinderilor a avut efect pe deplin în 2023. Deoarece atât cererea internă, cât şi cea externă au încetinit semnificativ, creşterea PIB-ului real este estimată la puţin peste +2%", se menţionează în document.
Citeste si:
Până la finalul anului 2024, analiştii estimează ca va exista o creştere de aproximativ +3% şi, respectiv, +3,5% în 2025, susţinută de cheltuielile publice şi de investiţii, precum şi de consolidarea cheltuielilor consumatorilor pe fondul creşterii venitului real disponibil, al impactului diminuat al creşterilor anterioare ale ratei dobânzii şi al relaxării monetare.
Potrivit sursei citate, politica monetară a Băncii Naţionale a României este oficial bazată pe ţintirea inflaţiei (2,5% ą 1pp). Rata reală a dobânzii a fost negativă de la finalul anului 2017 până în octombrie 2023, fiind situată sub rata inflaţiei, chiar şi atunci când aceasta a depăşit intervalul maxim în 2018-2019, în contextul unei creşteri rapide, double-digit a salariilor şi la mijlocul anului 2021, odată cu creşterea preţurilor la energie.
Citeste si:
Aceasta a condus la o inflaţie a preţurilor de consum începând din 2022 până spre jumătatea anului 2023. BNR a majorat moderat rata sa de politică monetară de la 1,25% în septembrie 2021 la 7% în ianuarie 2023. De asemenea, banca a intervenit frecvent pe pieţele de schimb valutar pentru a preveni volatilitatea excesivă a monedei - un aspect previzibil având în vedere regimul oficial al cursului de schimb.
Între timp, analiştii se aşteaptă ca inflaţia să rămână persistentă pe fondul creşterilor preţurilor alimentelor şi al unei creşteri salariale puternice. Astfel, este de aşteptat ca inflaţia generală să atingă o valoare medie de aproximativ 5,6% în 2024 şi 4% în 2025.
De asemenea, experţii Allianz Trade susţin că finanţele publice ale României vor continua să se deterioreze, devenind un motiv de îngrijorare. "Un stimulent fiscal prociclic puternic a mărit deja deficitul fiscal anual la -4,3% din PIB în 2019. Acest raport a crescut brusc la -9,3% în 2020 şi -7,2% în 2021 din cauza stimulentelor fiscale legate de Covid-19 şi a garanţiilor pentru împrumuturi şi subvenţii pentru IMM-uri, precum şi un PIB nominal mai mic. În perioada 2022-2023 s-au înregistrat şi alte deficite fiscale anuale mari de aproximativ -6% din PIB, de data aceasta datorită atât veniturilor fiscale mai mici, cât şi nevoilor mai mari de cheltuieli, cauzate de războiul din Ucraina", punctează specialiştii.
Citeste si:
În ciuda unor consolidări fiscale planificate, se estimează că deficitele anuale vor rămâne ridicate, la aproximativ -5% în 2024-2025. Între timp, raportul dintre datoria publică şi PIB a crescut de la 35% din PIB în 2019 la 47% în 2022 şi se estimează că va ajunge la aproximativ 50% în 2025.
"Deşi acest lucru pare încă modest în comparaţie cu alte ţări ale Uniunii Europene, dinamica tendinţelor este un motiv de îngrijorare. Şi finanţele externe ale României sunt un alt motiv de îngrijorare, deficitul de cont curent înregistrând o creştere constantă de la -0,3% din PIB în 2014 la -9,3% în 2022, înainte de o scădere uşoară până la o valoare estimată de -6,5% în 2023", relevă sursa citată. Acoperirea deficitelor de Investiţii Străine Directe este probabil să rămână sub 50%, deoarece fluxurile de capital către pieţele emergente (mai vulnerabile) vor continua să fie reduse în contextul economiei globale persistente. Mai mult, tendinţa descendentă a raportului dintre datoria externă faţă de PIB, de la 77% din PIB în 2011 la 47% în 2019, s-a inversat. În 2020, acest raport a fost de 57% şi se preconizează că va rămâne peste 50% în următorii ani. Între timp, rezervele valutare ale BNR au crescut din nou de la minimele temporare înregistrate în 2022, cu toate că intervenţiile menţionate în cursul schimburilor valutare generează o anumită volatilitate în nivel.
Citeste si:
Sondajele anuale ale Indicatorilor de Guvernare la nivel mondial ale Institutului Băncii Mondiale arată un cadrul legal prietenos pentru mediul de afaceri, cu toate că rămân zone de vulnerabilitate. Sondajul Indexului Libertăţii Economice al Fundaţiei Heritage pentru anul 2023 atribuie României poziţia 53 din peste 180 de economii şi reflectă scoruri ridicate în ceea ce priveşte drepturile de proprietate, povara fiscală, libertatea comercială şi libertatea de investiţii.
Cu toate acestea, rămân vulnerabilităţi în domenii precum eficacitatea judiciară, integritatea guvernamentală şi libertatea financiară. În Indexul de Sustenabilitate Ambientală, realizat de Allianz Trade, România ocupă locul 40 din 210 economii, reflectând scoruri ridicate pentru consumul de energie şi emisiile de CO2 pe PIB, stres şi vulnerabilitate generală la schimbările climatice. Totuşi, mai arată raportul, există încă vulnerabilităţi în producţia de energie regenerabilă şi rata de reciclare.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
