Cat incaseaza statul in plus, din august, din taxarea suplimentara a contractele part-time? Merita "deranjul"?

Incepand cu veniturile aferente lunii august, angajatorii sunt obligati ca, pentru contractele de munca cu termen redus, sau pe baza de norma, cu salarii sub minimul pe economie, sa suporte contributii la sanatate si pensie la nivelul salariului minim. Cum si cui se aplica aceasta prevedere? Cat va plati un angajator in plus la stat pentru astfel de contracte? Va rezolva aceasta masura, macar partial, problema bugetului asigurarilor sociale din Romania? Merita “deranjul”?

Aceasta este cea mai recenta modificare a Codului fiscal, prin Ordonanta de Urgenta publicata in Monitorul Oficial in urma cu cateva zile, fara respectarea termenului de sase luni pana la intrarea in vigoare (a cata oara???) cu aplicare de la 1 august (adica peste cateva zile).

Guvernul a justificat adoptarea masurii prin Ordonanta de Urgenta prin faptul ca anumiti angajatori utilizeaza aceste contracte pentru a plati taxe mai mici la stat (fapt care afecteaza atat bugetul de stat cat si drepturile angajatilor la pensie si sanatate).

Insa, actul normativ are la baza o analiza din care nu se intelege exact cate contracte de munca ar putea intra sub incidenta sa. Ministerul Finantelor Publice a anuntat, printre altele, ca sunt aproximativ 370.000 de persoane care au un singur contract de munca, si acela cu timp partial. Nu se stie, insa, cate dintre acestea sunt ilegale, sau pentru cate se plateste un venit sub salariul minim pe economie. De asemenea, mai spune Ministerul, exista circa 1,1 - 1,2 milioane de contracte de munca cu timp partial, insa nici din acestea nu se stie cate s-ar incadra in prevederile Ordonantei (pot fi contracte cu venituri mai mari decat salariul minim, pot fi mai multe contracte pe numele unei singure persoane care, cumulat, genereaza venituri mai mari decat plafonul stabilit, sau contracte ale unor persoane exceptate).

Plecam de la premisa ca toate aceste contracte sunt ilegale

Mai mult, din nou se emite un act normativ fara un studiu de impact si pornind de la prezumtia de vinovatie.

Citeste si:
Datoriile companiilor de stat au ajuns la 6% din PIB.Unde se duc banii
Datoriile companiilor de stat...
Citeste si:
Cum sa scapi de durerea de stomac: 5 solutii rapide
Cum sa scapi de durerea de...

“Plecam de la premisa ca toate contractele de munca cu timp partial sunt facute in frauda legii. (…) In continuare incercam sa carpim prin lege abuzurile. In loc sa corectam aceste abuzuri pe care unii le fac, nu neg ca ele exista, noi bagam in aceeasi oala oamenii cinstiti cu cei care fac aranjamente pe langa lege. Abuzurile pot fi combatute prin verificari, prin sisteme informatice, corelatii de informatii si asa mai departe (avem declaratia 112, avem ITM-ul care se poate duce in inspectie de munca, avem o multime de organisme ale statului care ar putea sa rectifice aceste abuzuri). Daca plecam de la premisa ca toti sunt evazionisti, si facem o lege pentru ei, atunci rezultatul este ca oamenii cinstiti au de suferit, pentru ca acestia platesc taxe. Evazionistii vor gasi alte metode...”, sustine consultantul fiscal Ruxandra Jianu, partener Biris-Goran.

In opinia ei, actul normativ nu face decat sa “creeze un cosmar administrativ”, iar incasarile la buget vor fi infime.

In plus, abordarea este condiderata populista, avand in vedere ca vizeaza doar contributiile care cad in sarcina angajatorului, astfel incat netul incasat de angajat nu este afectat.

Exista inca multe neclaritati cu privire la aplicarea masurii in practica

Potrivit actului normativ, in cazul in care o persoana are mai multe contracte part-time care, cumulat, ii aduc un venit peste salariul minim pe economie, angajatorii acesteia sunt exceptati de la plata suplimentara (chiar daca venitul individual este sub salariul minim).

Citeste si:
Bacsisul se oficializeaza in Romania. Care sunt regulile
Bacsisul devine oficial in...

“Aici sunt cateva intrebari care inca nu au raspuns: cum o sa stie fiecare dintre angajatori sa nu retina suplimentar contributiile sociale, prin ce mecanism (trebuie clarificat)”, a subliniat consultantul citat.

In acest caz, textul Ordonantei prevede ca vor fi aduse lamuriri printr-un Ordin al ministrului Finantelor Publice.

Pe de alta parte, nu se stie ce se intampla in cazul in care o persoana are mai multe contracte care, cumulat, ii aduc un venit sub salariul minim. “Aici avem o problema de inechitate in sensul in care, sa spunem, avem un angajat part-time care are 3-4 angajatori (o femeie de serviciu care face curat si se duce 2 ore pe zi in 4 locatii diferite) si care nu ajunge sa depaseasca plafonul! Ce face? Fiecare dintre angajatori ii retine si plateste diferenta? Se plateste de 3 – 4 ori? Asta inseamna ca toti sunt evazionisti?”, se intreaba Ruxandra Jianu.

In opinia sa, contractele de munca part-time sunt foarte utile si functioneaza foarte bine pentru anumite categorii profesionale (angajtii din curatenie, bone, contabili etc.)

Citeste si:
Impozit de 1% pe investiții și eliminarea CASS. Vis sau realitate...
Bursa și administratorii de...

Cat plateste in plus angajatorul dupa noua Ordonanta?

Concret, insa, cat trebuie sa plateasca in plus la stat un angajator pentru un angajat part-time? Depinde de diferenta dintre suma prevazuta in contract si salariul minim.

Spre exemplu, in cazul unui contract pe un salariu de 750 de lei, angajatorul va trebui sa plateasca, in plus, 15,8% (la pensie) si 5,2% (la sanatate) din diferenta pana la salariul minim (700 de lei). Asta inseamna 21% din 700 de lei, adica 147 de lei, explica Ruxandra Jianu.

In prezent, pntru acelasi contract, angajatorul plateste la sanatate si pensie 157,5 lei pe luna. Asadar, incepand din august, va plati 304,5 lei, aproape dublu.

Presupunand ca toate cele 1,2 milioane de contracte de munca cu timp partial, mentionate de Ministerul Finantelor, ar intra sub incidenta Ordonantei (multe dintre ele ar putea apartine unor persoane exceptate, cum ar fi salariatii cu norma intreaga, elevii, studentii sau pesionarii din sistemul public, sau aduc venituri peste salariul minim), statul ar strange la bugetul asigurarilor sociale aproximativ 38 de milioane de euro lunar. Merita “deranjul”? Cu siguranta nu!

Sursa foto: Dreamstime.com

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »



Setari Cookie-uri