Aspiratia grandorii si cuceririi lumii, semanata in constiinta natiunii ruse de catre testamentul lui Petru cel Mare, ramane si peste decenii de la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial una persistenta. Astfel, in timp ce Rusia deruleaza masurile de anexare a Crimeei, "balaurul" de la Kremlin genereaza panica si tensiuni in fostele state sovietice.
Destramarea Uniunii Sovietice in anul 1991, urmata de desprinderea de Rusia a Ucrainei si Republicii Moldova, printre alte tari din regiune, a insemnat falimentul politicii de expansiune a Rusiei, pana la gurile de varsare ale Dunarii, inceputa sub Petru cel Mare si continuata aproape fara incetare timp de mai bine de doua secole si jumatate.
Au ramas in urma invaziei sovietice mici enclave rusesti in majoritatea acestor tari, formate in urma deportarilor in si dinspre Siberia. A fost poate cea mai "inteligenta" strategie a sovieticilor, aceea de a crea aceste enclave, mereu generatoare de tensiuni si conflicte, cu tendinta separatista pe teritoriile altor state din regiune. Aceasta situatie i-a oferit prilejul liderului de la Kremlin, Vladimir Putin sa afirme, cu cateva saptamani in urma, ca "Rusia isi rezerva dreptul de a interveni oriunde etnicii rusi se afla in pericol, constienta de responsabilitatea pe care o are fata de viata acestora.".
Citeste si:
"Vladimir Putin calculeaza ce teritorii poate ocupa exact cum calcula Adolf Hitler in anii 1930", a spus, de asemenea, influentul senator american John McCain, membru al Partidului Republican. Acesta il compara pe presedintele Rusiei, Vladimir Putin, cu fostul cancelar german nazist Adolf Hitler, avertizand ca Rusia ar putea invada estul Ucrainei si zone din Republica Moldova.
Si Jean-Claude Juncker, fost prim-ministru luxemburghez si un candidat serios la sefia Comisiei Europene, a avertizat UE sa nu lase Republica Moldova sa devina "urmatoarea victima", a Rusiei, dupa Ucraina. Juncker a declarat pentru ziarul german Welt am Sonntag ca UE ar trebui sa ajunga rapid cu Republica Moldova la un acord de asociere, precum cel in curs de desfasurare cu Ucraina.
UE ar trebuie sa semneze Acordul de asociere cu Republica Moldova "in urmatoarele saptamani, pentru a o lua inaintea lui Vladimir Putin, pentru a-l impiedica sa faca in R.Moldova ce a facut in Crimeea", a declarat fostul premier luxemburghez. "Putin reactioneaza doar la actiuni concrete ale UE, doar atunci cand ii spunem clar ca nu acceptam comportamentul lui", a explicat Juncker.
Citeste si:
Dar, ceea ce se intampla acum in Ucraina, fosta componenta a Rusiei si a URSS, cu enclavele si invazia rusa, nu ar trebui sa starneasca empatia romanilor. S-a incercat o oarecare asociere a evenimentelor din Ucraina cu Revolutia din '89 din Romania. Dar, este alt context si sunt alte evenimente! Sa ne aducem aminte ca Ucraina, precum Rusia, de altfel, a manifestat si ea tendinte neamicale fata de Romania. De exemplu, construirea abuziva a canalului Bastroe ce ameninta flora, fauna si navigatia normala in zona Deltei Dunarii sau exploatarea ilegala a hidrocarburilor din platoul continental al Insulei serpilor care a adus grave prejudicii tarii noastre.
Ucraina si-a motivat proiectul canalului Bastroe prin faptul ca nu are o ruta navigabila de mare adancime intre Marea Neagra si Dunare, desi are patru porturi mari - Reni, Izmail, Chilia si Valcov - in sudul Basarabiei, zona fosta romaneasca anexata de URSS dupa al doilea razboi mondial si care face parte, in prezent, din regiunea ucraineana Odesa. Cele patru porturi sunt la bratul nordic Chilia al Dunarii, in timp ce principalul canal de navigatie - Bratul Sulina - este controlat in totalitate de Romania, care percepe taxe de tranzit. Prin aceeasi regiune ar putea anexa Rusia si Transnistria.
Citeste si:
O competitie a doua modele de integrare
Dupa '89, in conditiile destramarii Uniunii Sovietice si proclamarii independentei Republicii Moldova, rusii au incurajat regimul separatist de la Tiraspol, mentinand pe teritoriul ei armata a 14-a, ca un instrument de intimidare si amenintare impotriva guvernului de la Chisinau si a Romaniei. In contextul evenimentelor din Ucraina, guvernul separatist din Transnistria vede anexarea de catre Rusia a Crimeei, drept o oportunitate de a impinge tensiunile pana la o miscare similara in Moldova.
Moldova ar trebui sa se astepte la o serie de presiuni din partea Rusiei.
Transnistria s-a separat de Republica Moldova in 1990, si desi primeste sprijin de la Moscova, regiunea nu este recunoscuta ca o tara de sine statatoare de catre cei din afara granitelor sale. Un referendum din 2006, denuntat de Guvernul Republicii Moldova, a aratat ca o pondere de 97,2 la suta dintre alegatori transnistreni sunt in favoarea aderarii la Rusia.
Citeste si:
Chiar inainte de criza din Ucraina, au existat dovezi de tensiuni in crestere intre Republica Moldova si Rusia. Moldova a semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeana in toamna, la fel cum a facut si presedinte demis al Ucrainei, Viktor Ianukovici, care a respins insa UE in favoarea unei relatii mai stranse cu rusii. Drept consecinta, Rusia a interzis importurile de vinuri din Republica Moldova in toamna, o decizie in general considerata ca reprezentand represalii pentru alinierea tarii mai stransa cu Europa. UE a raspuns rapid prin liberalizarea accesului european la vinurile moldovenesti, un semnal ca va sustine Republica Moldova pe fondul presiunii crescute din partea Rusiei.
"Rusia oricum intervine in Transnistria de peste 20 de ani, dar o alipire este putin probabila. Nu se va intampla cu Republica Moldova, ceea ce s-a intamplat cu Crimeea, deoarece Rusia nu are nici un interes in momentul de fata sa-si alipeasca Transnistria", a declarat pentru wall-street.ro, Adrian Cioroianu (foto), fost ministru de Externe al Romaniei.
Citeste si:
In opinia sa, "Republica Moldova ar trebui sa se astepte la o serie de presiuni din partea Rusiei in contextul in care va cauta sa urgenteze integrarea in Uniunea Europeana. Sunt mecanisme de presiune de care Rusia se foloseste de ani de zile, precum pretul gazelor, importurile de vinuri si fructe, pana si de ciocolata in cazul Ucrainei.".
Atat Republica Moldova cat si Georgia au depus eforturi pentru integrarea in UE in ultimii ani, de a scapa de presiunea Rusiei, iar rusilor le-a fost destul de greu in a combate aceste initiative ale fostelor state sovietice. Dorinta Moscovei de a mentine legaturi stranse cu fostele state sovietice si de a le influenta politic este de inteles. In fond, este o competitivitate intre doua modele de integrare. Dar, Vladimir Putin nu este cu siguranta necalculat in decizii si nu-si va asuma rolul unui "fauritor iresponsabil de imperii". Pe de alta parte, tarile din vest, prin "imperiul media" occidental, se folosesc de acest conflict pentru a-si crea un avantaj economic si politic si mai mare fata de Rusia.
Citeste si:
Asadar, este putin probabil ca Rusia sa-si doreasca o anexare a Transinistriei in actualele circumstante internationale, deoarece regiunea ar deveni astfel o enclava izolata pentru Rusia si nu o va putea proteja militar. Cu toate acestea, in cazul in care alte regiuni din sudul Ucrainei (vezi Odesa) ar opta sa adere la Rusia, anexarea Transnistriei ar deveni un proiect mult mai fezabil.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
