Contraamiralul de flotilă în rezervă Tiberiu Frățilă, fost șef al Direcției personal și mobilizare din Ministerul Apărării Naționale, a explicat o serie de aspecte de ordin tactic ce vizează conflictul armat din Ucraina, făcând totodată lumină asupra stării de criză ce este definită în această perioadă de către autoritățile române, care ar permite mobilizarea mai rapidă a populației de sex masculin la război.

Wall-street.ro: Care este evaluarea dumneavoastră a situației din teren, la peste două săpătâmâni de agresiune rusă în Ucraina?

Tiberiu Frățilă: Este clar pentru toată lumea că ceea ce a întreprins Federația Rusă în Ucraina este o agresiune armată, nelegală, împotriva unui stat suveran și independent, Ucraina, încălcând toate regulile și acordurile internaționale. În primul rând, a încălcat un acord din 1994, de la Budapesta, între Federația Rusă și Ucraina, consemnat de Marea Britanie și Statele Unite, prin care Ucraina se angaja să distrugă cele 1.900, dacă nu mă înșel, de ogive nucleare.

În baza acestui memorandum de la Budapesta, Rusia garanta suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei. Este doar un aspect al acelui memorandum. Revenind la conflictul care se desfășoară de peste două săptămâni, sunt evidente două aspecte:

  1. Unu, că Rusia nu are capacitatea militară de a câștiga un război, și mă refer aici la tehnica învechită, la lipsa de mijloace de logistică pentru asigurarea trupelor în teren, la trupe, soldați cu un moral scăzut și nepregătiți profesional. Deci, așa-zisa mare armată rusă este de fapt un fiasco și s-a demonstrat în teren.
  2. Pe de altă parte, surpriza plăcută, apreciată de întreaga comunitate internațională, este Ucraina, prin cetățenii săi și prin armata sa. O rezistență eroică, fapt care demonstrează că nu vor ceda ușor în fața agresiunii ruse. SItuația din teren este complicată având în vedere și condițiile meteo, pentru că Ucraina este în aceste zile și ea parte, ca să zic așa, a vremii nefavorabile care a lovit sudul și estul Europei.

Per ansamblu ne așteptăm la o rezistență a armatei ucrainene și a cetățenilor înarmați în fața agresorului rus, chiar dacă anumite orașe, sau anumite zone sunt sub controlul armatei ruse. Este evidentă superioritatea doar numerică a armatei ruse pe teritoriul ucrainean, dar acest lucru nu ne duce la concluzia că vor și câștiga un război nelegal.

Wall-street.ro: Ar putea rușii să arunce în luptă armament și mai greu? Multe publicații internaționale au remarcat faptul că Rusia încă nu a trimis avioane de luptă într-un număr mare, iar Occidentul este reticent în a trimite aparate de acest tip Ucrainei.

Tiberiu Frățilă: Vreau să vă spun, ca militar, pentru mine este evident că armata rusă nu dispune de o tehnică performantă, cum se vorbea acum 20-30 de ani de armata Statelor Unite care execută lovituri aeriene chirurgicale, ci trage ca în al Doilea Război Mondial cu obuze, cu artilerie, cu rachete, la întâmplare, asupra orașelor, distrugând foarte multe clădiri civile și omorând civili nevinovați.

Din punct de vedere al supremației aeriene, este evident că în partea de est rușii dețin un anumit control, dar sunt limitați în acțiuni datorită forțelor încă existente de apărare antiaeriană ale Ucrainei. Și amintesc aici: sistem defensiv de rachete de proveniență atât ucraineană, cât și rusă și armament modern din dotarea unor armate aparținând NATO, și mă refer la celebrele rachete Stinger cu rază scurtă de acțiune împotriva țintelor aeriene, în speță avioane și elicoptere care zboară la joasă înălțime.

Pe de altă parte și dronele turcești pe care la au în înzestrare și care au fost în jur de 20 la începutul războiului, nu știu acum câte mai sunt funcționale.

Deci rușii nu au logistica necesară și nici tehnica pentru a deține o supermație aeriană completă asupra teritoriului Ucrainei. Referitor la asigurarea de către anumite state NATO de avioane MIG 29 sau Suhoi pe care le au au încă în înzestrare, în cazul Poloniei, discuțiile au fost rezervate și acțiunile la fel.

Polonia ca stat la graniță cu Ucraina are în dotare anumite aparate MIG 29, însă retorica Moscovei și amenințările lui Putin au arătat că NATO este o alianță rezervată și nu dorește să se implice în acest conflict în mod direct prin a furniza avioane de luptă sau avioane de atac.

Prin ceea ce a prezentat media internațională, rezultă că Polonia a dorit să ofere aceste avioane, dar nu în mod direct, printr-un schimb sau printr-o donație către armata ucraineană, ci să le doneze NATO sau Statelor Unite, să le vândă, în schimbul lor urmând să primească alte avioane, iar transferul să se facă din partea NATO sau Statelor Unite către Ucraina.

Aceasta a fost, cel puțin din ceea ce transmite media internațională, situația privind transferul acestor avioane, care nu cred că se va și întâmpla prea curând.

Wall-street.ro: Ar putea rușii să controleze, efectiv, gurile Dunării, având în vedere cât de accidentat este terenul în acea zonă?

Tiberiu Frățilă: Lucram la Ministerul Apărării, în Statul Major, general, în anul 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și încă de atunci scenariile la nivel NATO aveau în vedere și o eventuală extindere a influenței Rusiei către sudul Ucrainei, către sudul Republicii Moldova, ajungând la gurile Dunării.

Când un dictator are în mână o opțiune de a încălca acordurile internaționale, de a ataca un stat, nu te poți aștepta la nimic bun și nu poți să știi ce are în cap acest om. Sunt numai scenarii, dar nu cred - și populația trebuie să stea calmă - că își va permite vreodată Putin sau Rusia să atace România, chiar dacă ajunge la gurile Dunării.

Citeste si:

    Este doar un scenariu din multiplele scenarii pe care militarii le iau în calcul întotdeauna când analizează o situație de pe teren. Sigur că lumea este impacientată, este foarte îngrijorată de ceea ce se întâmplă la granițele noastre, dar părerea mea, care am lucrat în Ministerul Apărării Naționale, este că nu se pune problema unui atac direct asupra unui stat membru NATO, sau asupra României, și nici chiar, în această perioadă, să-și propună armata rusă un scop de a ajunge la gurile Dunării.

    În primul rând pentru că nu are capacitatea militară logistică de a susține o agresiune în sudul Republicii Moldova și al Ucrainei pentru a ajunge la gurile Dunării.

    Nu cred că Putin și-a propus să ajungă în această zonă prin declanșarea războiului cu Ucraina, obiectivele sale pe termen mediu și lung fiind recunoașterea anexării Crimeii, a celor două autoproclamate republici separatiste din Donbas, instalarea unui regim prorus la Kiev, precum și dorința unei garanții că Ucraina nu va adera la NATO. În plus, orice zi de război adâncește marile probleme economice și financiare ale Rusiei, lucru de care, sper, este conștient.

    Citeste si:

      Wall-street.ro: Ce trebuie să înțelegem din situația de criză care este pe cale de a fi redefinită de către autorități în vederea unei mobilizări mai ușoare a populației la război?

      Tiberiu Frățilă: Legat de acest pachet legislativ care este propus pentru a modifica o serie de acte normative din domeniul mobilizării, pregătirii populației pentru apărare, privind reglementări referitoare la situația de criză, în caz de asediu, sau de război, sunt necesare anumite corecții la actele normative care privesc ipoteza unui război sau a unei stări de asediu.

      Ne-a demonstrat situația din Ucraina și agresiunea armatei ruse împotriva Ucrainei că trebuie să fim pregătiți pentru orice, în orice moment și, dincolo de o armată foarte bine dotată, cu tehnică performantă, nouă, trebuie să ai și o populație pregătită pentru apărare.

      Deci acel pachet de acte normative care modifică și accesează pe definirea situației de criză este binevenit, însă trebuie foarte bine explicat populației și el, cu siguranță, dacă va ajunge în Parlament și va fi adoptat, va suferi corecturi.

      În momentul de față, într-adevăr, noi vorbim foarte mult de situație de criză, situație de criză economică, situație de criză militară, situație de criză sanitară, situație de criză legată social și așa mai departe.

      Însă dacă se dorește a se reglementa în caz de război o situație de criză și sub auspiciile gestionării de către Ministerul Apărării Naționale, această situație de criză trebuie să fie strict cu referire la domeniul militar și nu la domeniul sanitar, pentru că doar ce-am ieșit dintr-o pandemie, iar domeniul crizei sanitare trebuie să fie gestionat de Ministerul Sănătății și de alte acte normative.

      Deci sunt binevenite corecturile, însă trebuie mare atenție cine de ce răspunde într-o situație de criză.

      Wall-street.ro: Deci nu înseamnă că de mâine toți bărbații între 18 și 63 de ani vor lua arma în mână.

      Tiberiu Frățilă: În niciun caz. Avem experiența că în ultimii doi ani foarte mulți români sunt epidemiologi, infecționiști, citesc pe internet, pe Google, iar acum s-au dovedit analiști militari. Deci chiar și reglementările existente în momentul de față permit, în caz de asediu, în caz de necesitate, de stare de urgență, aplicarea unor măsuri treptate pentru ca populația și armata să fie pregătite pentru apărare.

      Deci nu trebuie să ne îngrijorăm, de fapt se fac niște corecții, pentru că ele nu sunt suficient explicate în actele normative și nu se pot implementa foarte ușor, în câteva zile, în cazul unui potențial conflict.

      Sunt binevenite toate măsurile care corectează actuala legislație, iar populația trebuie să stea liniștită, pentru că ele deja există. Faptul că schimbi un articol, două, trei dintr-o lege - și sunt mai multe vizate în acel pachet legislativ - nu înseamnă că trebuie să stăm îngrijorați și că mâine începe războiul.

      Sursa foto: Arhiva personală Tiberiu Frățilă

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Luca Dinulescu
      Luca Dinulescu este jurnalist, activând anterior pentru publicații precum Digi 24, Adevărul sau Academia Cațavencu. A desfășurat de asemenea o activitate publicistică constând în patru volume publicate, între acestea numărându-se proză, nuvele și benzi desenate. Este absolvent de Regie Film și a fost de asemenea posesor al bursei J.W.Fulbright pe scenaristică și regie de film.

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Internațional »


      Setari Cookie-uri