Parlamentul si Comisia Europeana vor un mecanism de interzicere a tranzactiilor de tipul "short-selling" (vanzare in lipsa a unor titluri) cu obligatiuni de stat, de la inceputul anului 2011, dar se confrunta cu opozitia Marii Britanii, ingrijorata ca astfel ar creste costul imprumuturilor.
Comisarul pentru piata interna, Michel Barnier, va aborda aceasta problema la o intalnire cu ministrii Economiei si Finantelor, de la inceputul lunii decembrie, a declarat un oficial din UE.
"Daca ai creat un mecanism, poti interveni mai bine. Suntem convinsi ca este justificat sa avem aceasta posibilitate", a spus oficialul, citat de Mediafax.
Barnier cere tarilor membre sa tina pasul cu Parlamentul European, care are prerogative egale de a transforma in lege interdictia, si vrea finalizarea versiunii proprii a proiectului in februarie.
Atat Barnier cat si PE vor sa confere noii agentii europene de reglementare a pietelor dreptul legal de a opri tranzactiile "short-selling" in situatii de urgenta.
Autoritatea Europeana pentru Burse si Piete Financiare, a carei activitate va incepe in ianuarie, are dreptul sa blocheze tranzactiile short-selling cu asigurari ale datoriilor (CDS-uri).
Subiectul interzicerii tranzactiilor "short-selling" a provocat divergente intre Marea Britanie si tari precum Germania si Franta, care vor restrictii pentru traderi.
Britanicii sunt ingrijorati ca planurile pot agita pietele la fel ca propunerea Germaniei ca detinatorii privati de obligatiuni sa suporte o parte din costul insolventei unei tari.
Premierul irlandez sustine ca impactul propunerii germane a obligat Irlanda sa ceara sprijinul UE si FMI.
Syed Kamell, reprezentant al Partidului Conservator britanic in PE, este ingrijorat ca orice interdictie ar putea duce la cresterea pretului serviciului datoriilor.
"Ce semnal vom trimite daca interzicem dintr-o data tranzactiile short-selling cu CDS-uri? Exista ingrijorarea ca o consecinta neintentionata ar fi scumpirea datoriilor", a spus Kamell.
O alta sursa europeana implicata in negocieri a confirmat divergentele.
"Marea Britanie, tarile scandinave si est-europenii se opun oricarei masuri privind datoriile suverane", a spus sursa, adaugand ca, de cealalta parte, Franta, Germania si Portugalia sustin o abordare mai stricta.
Multe dintre tarile care sunt impotriva cred ca interzicerea sau restrictionarea oricaror activitati cu aceste produse reprezinta o problema de suveranitate nationala.
Daca Marea Britanie refuza sa sustina interdictia, va fi dificil ca statele europene sa aprobe prevederea.
Londra este capitala financiara a Europei, unde au loc majoritatea tranzactiilor cu obligatiuni de stat.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
