PeliFilip: Ce schimbari esentiale au avut loc in contenciosul administrativ

Saptamana trecuta, Senatul Romaniei (camera decizionala) a adoptat un proiect de lege de modificare a Legii contenciosului administrativ care contine atat masuri menite sa reduca durata medie ridicata de solutionare a litigiilor de contencios administrativ si sa faciliteze accesul la instantele specializate in aceasta materie, cat si o reconsiderare a regulilor procedurale privind contractele administrative. Proiectul adoptat a fost trimis Presedintelui Romaniei pentru promulgare. Liliana Dranca, senior associate PeliFilip si Alina Ciocoiu associate PeliFilip trec in revista principalele modificari.

Forma finala a initiativei legislative este pe alocuri substantial diferita de cea a proiectului publicat la inceputul lunii martie, ceea ce face utila acum trecerea in revista a unora dintre cele mai importante modificari adoptate.

1. Modificari privind procedura plangerii prealabile

Proiectul adoptat de Senatul Romaniei contine o serie de modificari binevenite privind plangerea prealabila ce trebuie formulata de persoana ce se considera vatamata printr-un act administrativ intr-un drept sau interes legitim inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ.

Conform proiectului, plangerea prealabila nu mai este necesara in cazul in care actul administrativ nu mai poate fi revocat de autoritate intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice. Aceasta modificare este binevenita si deosebit de utila intrucat plangerile prealabile in aceste situatii erau lipsite de finalitate practica. Ramane de vazut insa care vor fi cazurile in care, in practica, va mai fi necesara formularea plangerii prealabile in conditiile in care actele administrative produc efecte, de regula. de la data comunicarii lor.

De asemenea, este stabilit clar termenul pentru formularea plangerii prealabile de o persoana ce se considera vatamata printr-un act administrativ individual adresat altei persoane, respectiv 30 de zile de la data la care a luat cunostinta de continutul actului. Astfel se pune capat divergentelor actuale privind durata termenului in care tertul trebuie sa formuleze plangerea (30 de zile sau 6 luni) si masura in care este (in)suficient ca tertul sa cunoasca doar existenta actului, iar nu si continutul acestuia.

Citeste si:
Recalibrare la varful avocaturii romanesti de business
Recalibrare la varful...
Citeste si:
15 remedii simple pentru durerile de urechi
15 remedii simple pentru...

O alta modificare utila este cea potrivit careia motivele invocate in actiunea in anularea actului administrativ nu sunt limitate la cele invocate in plangerea prealabila, putand fi deci suplimentate in cadrul cererii de chemare in judecata fara riscul de a fi respinse cu motivarea ca nu au fost aduse la cunostinta autoritatii publice in cadrul etapei administrative a litigiului.

2. Partajarea competentei judiciare privind contractele administrative si consecinte asupra procedurii plangerii prealabile

Initiativa legislativa contine mai multe modificari in ce priveste competenta materiala si teritoriala a instantelor de contencios administrativ (spre exemplu, ridicarea pragului valoric de la 1 milion de lei la 3 milioane de lei, stabilirea competentei teritoriale exclusiv in favoarea instantelor in circumscriptia carora se afla domiciliul persoanei fizice sau sediul persoanei juridice de drept privat).

Printre cele mai importante modificari se numara prevederile referitoare la competenta judecarii litigiilor privind contractele administrative. Pentru a reduce gradul de incarcare al instantelor de contencios administrativ, legiuitorul a ales sa partajeze competenta de solutionare a litigiilor privind contractele administrative intre instantele de contencios administrativ si cele civile. Astfel, litigiile aparute in fazele premergatoare incheierii contractelor si cele privind incheierea contractelor administrative (inclusiv cele privind anularea lor) au ramas in competenta instantelor de contencios administrativ. In schimb, litigiile privind executarea contractelor administrative au fost date in competenta instantelor civile.

Spre deosebire de forma din prezent a Legii contenciosului administrativ, modificarile adoptate nu clarifica insa instanta competenta pentru litigiile privind modificarea, interpretarea si incetarea contractelor administrative. La o prima vedere, aceste litigii par a fi legate de executarea contractelor administrative si, deci, de competenta instantei civile, insa nu se poate exclude posibilitatea ca unele dintre aceste litigii sa implice si aspecte privind incheierea contractului si, deci, sa justifice competenta instantelor de contencios administrativ.

Citeste si:
PSD pregateste OUG pe Codul Administrativ. Cele mai NOCIVE prevederi
PSD pregateste OUG pe Codul...

Partajarea competentei instantelor in legatura cu litigiile privind contractele administrative a adus cu sine reguli diferite privind accesul la justitie. Procedura plangerii prealabile este aplicabila exclusiv litigiilor privind contracte administrative ce sunt de competenta instantelor de contencios administrativ. In schimb, procedura nu trebuie urmata daca litigiul este de competenta instantei civile si, deci, priveste executarea contractelor administrative. Nu este clar motivul pentru care legiuitorul trateaza diferit cele doua tipuri de litigii, cu atat mai mult cu cat rata de succes a plangerilor prealabile este in practica deosebit de redusa.

3. Accelerarea procedurii de judecata a litigiilor de contencios administrativ

Majoritatea amendamentelor cu privire la procedura de judecata au drept finalitate crearea premiselor pentru judecarea cu celeritate a cererilor din aceasta materie.

Un exemplu in acest sens este inlaturarea expresa a procedurii de regularizare a cererii de chemare in judecata (care conducea inevitabil la amanarea stabilirii primului termenului de judecata) cu privire la mai multe tipuri de cereri a caror solutionare rapida este esentiala pentru reclamanti. Aceasta procedura administrativa nu se va mai aplica nici cererilor de suspendare a executarii actelor administrative, si nici cererilor privind stabilirea penalitatilor si aplicarea unei amenzi conducatorului autoritatii publice pentru neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive. De asemenea, pentru aceleasi considerente a fost inlaturata si obligatia reclamantului de a formula raspuns la intampinare in cadrul judecatii acestor tipuri de cereri, precum si o serie de termene stabilite de Codul de procedura civila.

In plus, prevederile din forma finala a initiativei legislative asigura un echilibru mai bun intre judecata cu celeritate a cauzelor de contencios administrativ si asigurarea dreptului la aparare al reclamantilor. Mai exact, chiar daca intampinarea la cererea de suspendare a executarii actului administrativ se depune cu doar trei zile inainte de termenul de judecata si nu se comunica reclamantului, legiuitorul a prevazut posibilitatea instantei de a acorda un nou termen de judecata daca reclamantul doreste sa ia cunostinta de continutul intampinarii. In ce priveste celelalte cereri din materia contenciosului administrativ, instantele vor fi obligate sa comunice reclamantului intampinarea cu cel putin 15 zile inainte de primul termen de judecata, termen care ar trebui sa permita in practica pregatirea apararii.

Citeste si:
Prelungirea mandatului sefului Statului Major, atacata in instanta
Prelungirea mandatului...

Printre propunerile de modificare s-a strecurat insa si un amendament ce pare a fi in contradictie cu scopul declarat al acestui proces de modificare a Legii contenciosului administrativ. Este vorba despre eliminarea sintagmei potrivit careia cererile in aceasta materie se judeca de urgenta si cu precadere. Scoaterea acestei mentiuni (care uneori avea doar o valoare declarativa) este doar in aparenta ingrijoratoare intrucat au fost adoptate sau mentinute o serie de alte dispozitii normative care asigura judecata rapida a acestor litigii, precum obligatia instantei de a cita partile la primirea cererii de chemare in judecata; mentinerea prevederii judecarii de urgenta a recursului; eliminarea procedurii de filtru a recursurilor in materia contenciosului administrativ (care a condus in practica la amanarea stabilirii primului termen de judecata in medie cu 2 - 3 ani) etc.

Un alt element de noutate privind procedura de judecata vizeaza si inlaturarea posibilitatii instantei de contencios administrativ de a introduce in cauza, din oficiu, alte subiecte de drept. Mai exact, daca va considera ca se impune participarea si a altor persoane in proces, instanta va fi obligata sa puna acest aspect in discutia partilor. Insa, daca niciuna dintre parti nu va solicita introducerea in cauza a persoanei respective si judecatorul va aprecia ca judecata nu poate continua fara acel tert, instanta nu va mai putea introduce din oficiu persoana in cauza (cum se intampla in prezent), ci va trebui sa respinga actiunea. Solutia de respingere a cererii nu va afecta dreptul reclamantului de a o reintroduce, insa numai daca termenul legal pentru formularea cererii respective nu va fi expirat la acel moment.

Prin toate aceste modificari au fost aduse unele dintre clarificarile indelung asteptate de practicienii dreptului si justitiabili, impreuna cu o serie de solutii menite sa asigure deblocarea sistemului judiciar si judecarea cat mai rapida a cauzelor de contencios administrativ. Ne mentinem parerea ca intrarea in vigoare a acestei initiative legislative este oportuna si ramane de vazut daca solutiile adoptate se vor dovedi eficace in rezolvarea problemelor acute din prezent privind durata lunga de solutionare a acestor tipuri de cauze.


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri