In data de 18 iulie 2019 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Legea 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative. Romania fusese in prealabil atentionata cu privire la posibila incidenta a unei proceduri de infringement ca urmare a netranspunerii Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului (“Directiva AML 4”), astfel incat Legea 129/2019 vine sa aduca mult asteptate clarificari in domeniul privat, atat cu privire la regulile aplicabile in materia cunoasterii clientelei, cat si in materia identificarii beneficiarului real, aducand schimbari de o importanta majora pentru societati in ceea ce priveste obligatia acestora de a face publice mai multe informatii cu privire la structura actionariatului si a beneficiarilor reali ai societatilor respective.

Materialul este scris de Nastasia Dumitru (senior associate) si Simona Ungureanu (associate) la Filip & Company.

Cine este beneficiarul real?

Conceptul de beneficiar real si solicitarea dezvaluirii identitatii acestuia nu sunt de o noutate absoluta in Romania. Legislatia in domeniu a prevazut in mod continuu in sarcina anumitor subiecte de drept, obligatia de a adopta in desfasurarea activitatii lor masuri de prevenire a spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism, prin aplicarea unor masuri de cunoastere a clientelei.

In intelesul noii Legi 129/2019, prin „beneficiarul real al unei societatii” se intelege orice persoana fizica ce detine sau controleaza in cele din urma societatea si/sau persoana fizica in numele careia se realizeaza o tranzacţie, o operaţiune sau o activitate. Legea ofera si cateva repere pentru a identifica cine detine sau controleaza o societate, iar in cazul societatilor reglementate de Legea 31/1990 („Legea Societatilor”) beneficiarul real este cel care deţine ori controleaza in cele din urma o persoana juridica prin exercitarea dreptului de proprietate, in mod direct sau indirect, asupra unui numar de acţiuni sau de drepturi de vot suficient de mare pentru a-i asigura controlul ori prin participaţia in capitalurile proprii ale persoanei juridice sau prin exercitarea controlului prin alte mijloace. Acest criteriu este considerat a fi indeplinit in cazul deţinerii a cel puţin 25% din acţiuni plus o acţiune sau participaţia in capitalurile proprii ale persoanei juridice intr-un procent de peste 25%.

Pentru situatia in care, dupa epuizarea tuturor mijloacelor posibile si cu condiţia sa nu existe motive de suspiciune, nu se identifica nicio persoana fizica pe baza criteriului de mai sus cu privire la participatia detinuta, ori in cazul in care nu este sigur ca persoana identificata este beneficiarul real, se va considera ca persoana sau persoanele fizice care asigura conducerea persoanei juridice reprezinta beneficiarul/beneficiarii reali ai acesteia.

Ce este Registrul beneficiarilor reali? Cum si cand inregistram beneficiarul real?

Cu titlu de noutate absoluta a fost introdusa infiintarea unui Registru al beneficiarilor reali la nivelul Registrului Comertului. Pentru constituirea unui astfel de registru care sa contina informatiile necesare pentru identificarea beneficiarilor reali ai societatilor supuse inregistrarii in Registrul Comertului, Legea 129/2019 a prevazut dispozitii tranzitorii si a stabilit termene in sarcina autoritatilor pentru a crea cadrul administrativ necesar, dar si in sarcina societatilor pentru a respecta noile obligatii impuse.

Astfel societatile inmatriculate dupa intrarea in vigoare a acesteia (cu excepţia regiilor autonome, companiilor si societaţilor naţionale), vor avea obligatia ca, atat la inmatriculare, cat si ulterior (anual sau ori de cate ori e nevoie), sa depuna prin grija reprezentantului legal declaratia privind beneficiarul real, in forma autentica sau data in fata unui reprezentant al Registrul Comertului. Pentru societatile deja inmatriculate, legea stabileste un termen de 12 luni de la data intrarii sale in vigoare, pentru indeplinirea obligatiilor legale impuse.

Obligatia de actualizare a informatiilor va fi continua pe perioada existentei societatii, existand obligatia ca o declaratie privind beneficiarul real sa fie depusa anual sau ori de cate ori intervine o modificare. Declaraţia anuala se depune la Registrului Comertului in care este inmatricula persoana juridica in termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale, iar daca intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declaraţia se depune in termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.

Nerespectarea obligaţiei de depunere a declaraţiei privind beneficiarul real constituie contravenţie si se sancţioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei. Din dispozitiile legale reiese faptul ca sanctiunea va fi aplicata reprezentantului legal al persoanelor juridice, in sarcina lui fiind stabilita obligatia respectarii acestei obligatii. In practica pot aparea cazuri in care actionarii/asociatii unei societati sa nu coopereze cu administratorul, in sensul ca nu vor fi de acord sa ii dezvaluie acestuia identitatea beneficiarului real pentru a putea depune declaratia. Prin urmare, consideram ca Legea 129/2019 ar putea include clarificari cu privire la acest aspect, de exemplu prin introducerea acestei obligatii si in sarcina actionarilor/asociatilor.

In situatia in care obligatia de a furniza informatiile cu privire la beneficiarul real nu este respectata nici dupa aplicarea amenzii respective, societatea va putea fi dizolvata la cererea Oficiului National al Registrului Comertului. Cauza de dizolvare poate fi inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond, in masura in care situatia care a dus la initierea cererii de dizolvare este remediata.

Aspecte de urmarit in practica - corelarea noilor obligatii cu alte prevederi legislative relevante

Aplicabilitatea prevederilor in cazul societatilor listate sau a fondurilor de investitii

Persoanele juridice inregistrate la Registrul Comerţului ale caror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţa reglementata si care sunt supuse unor cerinţe de publicitate in acord cu cele reglementate de legislaţia Uniunii Europene ori cu standarde fixate la nivel internaţional sunt exceptate de la aplicarea prevederilor Legii 129/2019 cu privire la identificarea beneficiarului real. Avand in vedere ca la nivelul Registrului Comertului nu exista o evidenta a societatilor ale caror actiuni sunt tranzactionate pe o piata reglementata, este oportun sa se faca distinctia intre societatile care sunt supuse obligatiilor prevazute de Legea 129/2019 si cele care beneficiaza de o reglementare separata, altfel existand riscul ca Registrul Comertului sa aplice sanctiuni societatilor listate care au obligatia sa declare informatiile privind beneficiarii reali in baza unei proceduri distincte. Consideram ca o metoda eficienta ar fi sa se faca mentiune in fisa fiecarei societati daca si pe ce piata reglementata sunt tranzactionate actiunile sale.

Pentru alinierea la noile modificari legislative, Registrul Comertului a redactat un proiect de lege care se afla in dezbatere. Acesta nu aduce clarificari suplimentare fata de Legea 129/2019 cu privire la procedura de depunere a declaratiei privind beneficiarul real, insa prevede faptul ca metodologia de inregistrare in Registrul beneficiarilor reali si structura acestuia se vor stabil prin ordin al ministrului justitiei.

In cazul in care situatia ramane neclara, interpretarea ar trebui sa fie ca dovada faptului ca o societate nu se supune reglementarilor Legii 129/2019 va reveni chiar acesteia, prin reprezentantul legal, ceea ce poate ingreuna fluxul de comunicare cu autoritatile. Pentru a evita aplicarea unor sanctiuni si intrarea in proceduri administrative greoaie, este recomandabil ca toate societatile sa respecte termenele prevazute pentru depunerea declaratiei privind beneficiarul real si sa declare faptul ca reglementarile nu ii sunt aplicabile, aducand in sprijinul declaratiei si documente care sa arate ca societatea are actiunile tranzactionate pe o piata reglementata.

In mod similar, ramane totusi neclar si lesne de clarificat cine ar trebui sa fie declarat beneficiarul real al unei societati care este detinuta de un fond de investitii. Neclaritatea apare din faptul ca fondurile de investitii pot fi detinute de un numar mare de investitori, a caror investitie intr-o anumita societate achizitionata de fondul de investitii nu poate fi determinata concret. Chestiunea este cu atat mai sensibila pentru ca informatiile cu privire la identitatea investitorilor sunt de cele mai multe ori strict confidentiale. Solutia cea mai practica, identificata pana in prezent in alte jurisdictii, este aceea de a declara ca beneficiar real managementul fondului de investitii care ia cele mai importante decizii pentru activitatea acestuia. Pe de alta parte, in lipsa unor prevederi exprese pe acest subiect, anticipam problematica aplicarea in practica a noilor obligatii pentru fondurile de investitii, inclusiv interactiunea cu autoritatile competente.

Respectarea legislatiei protectiei datelor cu caracter personal

Legea 129/2019 prevede expres si care sunt detaliile pe care persoanele interesate le vor afla despre beneficiarul real si anume: numele, luna si anul nasterii, cetaţenia si ţara de resedinţa, precum si informaţii privind modalitatea in care se concretizeaza aceasta calitate. Legea prevede ca accesul la Registrul beneficiarilor reali se va face in conformitate cu normele privind protecţia datelor cu caracter personal, ceea ce obliga Registrul Comertului sa ia masuri potrivite atat pentru a stoca datele respective in conditii de siguranta si confidentialitate, cat si pentru a se asigura ca destinatarii informatiilor furnizate vor lua masuri de protectie minime a datelor obtinute si ca acestia nu le vor folosi in alte scopuri decat cele declarate.

La acest moment, nu exista mecanisme prin care astfel de situatii pot fi controlate, insa ar fi utila o clarificare a subiectului, poate prin inserarea unor obligatii clare in sarcina destinatarilor informatiilor, cu atat mai mult cu cat autoritatile publice sunt cuprinse in domeniul de aplicare al Regulamentului general privind protectia datelor si trebuie sa se supuna in integralitate cerintelor acestuia.

Corelarea obligatiilor legale cu confidentialitatea din mediul de afaceri

Spre deosebire de legislatia anterioara in care astfel de solicitari erau punctuale, iar societatea putea controla procesul de dezvaluire a informatiilor, in sensul ca putea sa aleaga cu cine intra in relatii contractuale, daca este oportun sa declare cine este beneficiarul real, legislatia actuala obliga cu titlu general la aceasta dezvaluire, fara ca societatea sa poate alege sau controla cine are acces la astfel de informatii.

In prezent, nu doar entitatile raportoare, printre care se numara, de exemplu, institutiile de credit, auditorii, expertii contabili sau cenzorii, sunt cele care vor putea consulta registrul atunci cand aplica masuri de cunoastere a clientelei. Sfera persoanele care vor avea acces la informatiile din Registrul beneficiarilor reali este mult mai larga, procedura prin care vor fi obtinute fiind reglementata prin Legea 129/2019. Informatiile vor fi disponibile oricand, fara a exista vreo restrictie si fara ca persoanele in cauza sa fie anuntate in prealabil sau ulterior, de catre autoritatile cu competente de supraveghere si control sau de organele judiciare cu privire la faptul ca informatiile respective au fost transmise unei persoane interesate.

Se pune astfel problema testului interesului legitim al tuturor persoanelor carora Legea 129/2019 le ofera acces la informatii. Interesul legitim este unul dintre conceptele care ridica probleme de interpretare, avand in vedere faptul ca Directiva AML 4 nu a prevazut si o definitie care sa ofere claritate, iar la nivelul statelor care au implementat deja prevederile Directivei AML 4 au aparut diverse opinii legate de acest subiect.

Prin testul interesului legitim ne referim la analizarea fiecarui caz in parte de catre reprezentantii Registrului Comertului, pornind de la indiciile pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului le-a oferit cu privire la aprecierea interesului, printre care: (i) interesul si avantajele legitime care pot fi obtinute, (ii) necesitatea (iii) impactul asupra persoanei in cauza si prejudiciul pe care il poate crea. Ca exemplu, in situatii in care exista intentia de achizitionare a unei societati sau intentia de a incheia contracte comerciale, putem considera ca interesul este unul legitim, in schimb, in cazuri in care sunt in discutie activitati de marketing sau transmiterea informatiilor catre alte persoane, interesul ar trebui analizat mai restrictiv.

Suntem de parere ca, in lipsa unei definitii a conceptului de interes legitim si luand in considerare caracterul de noutate al infiintarii Registrului beneficiarilor reali, persoanele juridice ar trebui sa fie interesate ca Registrul Comertului sa tina cont de interesul legitim si sa il aplice in mod real, prin efectuarea testului interesului legitim, nu numai prin instituirea unei obligatii in sarcina solicitantului de a declara calitatea sa de persoana interesata si motivarea formala a interesului sau legitim.

Aspecte finale

Putem considera ca, sub argumentul luptei impotriva spalarii banilor si a prevenirii comiterii de infractiuni financiare, este rezonabil si laudabil ca autoritatile sa colecteze anumite informatii despre societatile aflate sub jurisdictia lor. Interesul public invocat de autoritati pentru colectarea informatiilor va trebui sa fie sustinut de eficienta unui astfel de registru in monitorizarea informatiilor relevante (eventual prin crearea unui sistem de verificare a corectitudinii informatiilor primite) care sa fie utile pentru prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului, in caz contrar costurile de monitorizare si „disconfortul” creat societatilor ar putea fi mult prea mari in raport cu beneficiile probabile.

In concluzie, alinierea legislatiei din Romania cu cea comunitara e binevenita, aduce certitudine circuitului civil si partenerilor contractuali, cata vreme se asigura confidentialitatea informatiilor, respectarea regulilor GDPR si testul interesului legitim nu este folosit in mod abuziv.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Alex Goaga
Alex Goaga scrie despre antreprenoriat, new media si IT&C de peste sase ani, visand (in timpul liber!) la viitoarele holograme portabile “tip Star Wars”. Pasionat de citit (benzi desenate printre altele) .

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri