MedLife anunță primele rezultate ale unui nou studiu realizat de către echipa sa de cercetare, prin care a obținut o serie de informații asupra întregului genom al virusului SARS-CoV-2 care circulă în România.
Cercetarea a fost derulată integral cu resurse umane și operaționale locale și a implicat secvențierea genoamelor virusului din diferite regiuni geografice ale țării, atât de la pacienți asimptomatici, cât și simptomatici. Au fost secvențiate 53 de probe provenite din 7 orașe: București, Galați, Slatina, Suceava, Cluj, Focșani și Tulcea.
Nu este o teorie a conspirației, virusul SARS-CoV-2 care circulă pe teritoriul României provine cu certitudine din Wuhan.
Medlife
Cercetătorii MedLife au constatat că originea virusului SARS-CoV-2 care circulă pe teritoriul României se află în Wuhan, virusul din România având identitate de secvență de 99,97% cu virusul original identificat în China (în medie au fost identificate 9 mutații per genom, numărul maxim fiind de 13).
În plus, potrivit echipei de cercetare, noul coronavirus a ajuns în România în urmă răspândirii virusului din China trecând prin Europa. De altfel, datele analizate arată că mutațiile detectate la virusurile secvențiate de către echipa de lucru din România sunt similare cu cele identificate cel mai frecvent în Marea Britanie. Cu toate acestea, nu se poate afirma cu certitudine faptul că virusul a fost adus cu precădere din această zonă, întrucât mutațiile identificate se găsesc și în alte tări din Europa.
Citeste si:
“Echipele de cercetare depun eforturi uriașe la nivel global pentru secvențierea tulpinilor de SARS-CoV-2. Acest proces este foarte important pentru identificarea originii virusului, a surselor de proveniență ale epidemiilor din diferite regiuni și a dinamicii transmiterii intra și intercomunitare. Înțelegerea modului de răspândire este esențială pentru lupta pe care o ducem cu toții împotriva acestui virus. Mai mult, secvențirea genomului ar putea ajuta mult la dezvoltarea tratamentelor și a vaccinurilor viitoare. Pentru acest studiu a fost folosită metoda de secvențiere dezvoltată de CDC (Centers for Disease Control) din Statele Unite, fiind o metodă care permite secvențierea completă a genomului viral", a spus biologul Dumitru Jardan (foto), doctor în științe medicale, coordonator științific al studiului.
Citeste si:
Potrivit reprezentanților MedLife, pentru identificarea profilului viral specific României, studiul are la bază analiza mutațiilor genetice ale virusului.
„Urmărirea diversității genetice a virusului ne permite pe de o parte să avem anumite informații epidemiologice cum ar fi - pe ce cale a ajuns la noi virusul. Acest lucru este posibil pentru că pe măsură ce virusul se răspândește, el adună mutații și urmărind aceste mutații care ar putea să fie specifice anumitor zone se poate vedea de unde a ajuns virusul într-o anumită regiune și eventual se poate intervini pentru a opri această cale de răspândire. Pe de altă parte, este foarte importantă analiza mutațiilor ce apar la virus", a mai spus Dumitru Jardan.
Astfel, pe parcursul epidemiei s-ar putea să apară anumite mutații care să facă ca oamenii infectați să dezvolte o boală mai gravă sau poate mai ușoară. În egală măsură, s-ar putea să apară mutații noi care ar putea să îi permită virusului reinfecția persoanelor care deja au trecut prin boală și sunt imuni la varianta mai "veche" a virusului. Mai mult, mutațiile noi s-ar putea să facă virusul imun la eventualele tratamente dezvoltate de noi și să facă vaccinurile ineficiente.
Citeste si:
În concluzie, "virusul se adaptează permanent, de aceea studierea evoluției genomului virusului va fi tot timpul pe primul plan, dacă vrem să oprim această pandemie".
Cel mai probabil, răspândirea virusului SARS COV 2 în România s-a făcut local, prin transmitere intrarcomunitară la nivelul regiunilor țării.
Medlife
Echipa de cercetare MedLife a evaluat în cadrul studiului și modalitatea de răspândire a virusului pe teritoriul țării, iar datele analizate atestă că transmiterea noului coronavirus s-a făcut în cea mai mare parte local.
"Pe lotul nostru de studiu s-a observat că în fiecare focar diversitatea genetică a virusurilor este relativ mică, fiind detectate diferențe notabile mai degrabă între focare, ceea ce înseamnă că în fiecare focar au fost puțini oameni care au adus virusul din afara țării, transmiterea virusului fiind în mare parte intracomunitară. Acest lucru se datorează, probabil, și restricțiilor de circulație impuse în această perioadă", a mai spus biologul Dumitru Jardan.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
