Medicamentele reprezintă primul instrument din mâna medicilor, care ne poate salva în fața unei eventuale boli. Dureri de cap, dinți, stomac sau orice alte afecțiuni trec prin plasa medicamentelor, care alungă simptomele și, sperăm noi, și cauzele. Ajungem însă la perioada pandemică pe care o traversăm, care ne pune în fața unei situații puțin controlabile: medicamentele își pierd din puteri. În acest context, ce ne rămâne de făcut? Luăm pastile înainte de a avea vreun simptom sau așteptăm sfatul unui cadru medical? wall-street.ro a stat de vorbă cu Diana Mereu, CEO al Asociației române a producătorilor de medicamente fără prescripție (RASCI), pentru a afla de ce există medicamente fără prescripție și când ar trebui să apelăm la acestea.

Wall-Street.ro: Cum a fost 2020 pentru RASCI? Ce a învățat RASCI din toată această perioadă?

Diana Mereu: 2020 a fost un an pe care cu siguranță îl vom ține minte, un an cu multe evenimente în premieră și, trebuie să recunoaștem, nu pentru toate am fi întins covorul roșu. Dincolo de orice figură de stil, a fost un an dificil, cu numeroase provocări, care ne-a determinat nu doar să acționăm diferit, ci să ne schimbăm perspectiva asupra lucrurilor. Cu toate acestea, așa cum se întâmplă mereu, acolo unde există provocări, există și oportunități. Iar anul care a trecut nu s-a abătut de la acest tipar. Astfel, pandemia COVID-19 a dus la evoluția accelerată a unor trenduri care erau deja în creștere, fie că vorbim despre vânzarea online de produse de îngrijire personală, adoptarea telemedicinei și a consultațiilor medicale online sau chiar interacțiunea online cu farmaciștii. O tranziție preconizată să aibă loc peste un număr de ani s-a întâmplat acum în mai puțin de un an. Cu toate acestea, au existat și dezavantaje, atât în ​​ceea ce privește peisajul mediatic, cât și comportamentul consumatorilor - am asistat la o creștere a consumului iresponsabil de suplimente alimentare, în special al vitaminelor, și la o varietate de știri false – infodemia despre care se vorbește din ce în ce mai des, care au dus la un consum crescut de medicamente OTC.

În ceea ce privește cadrul legislativ, în afară de toate măsurile pe termen scurt sau mediu luate de guvernul local sau de autoritățile UE cu scopul de a conține și gestiona răspândirea virusului SARS-CoV-2, măsurile cele mai de impact se referă la reglementarea aferentă categoriilor de dispozitive medicale și suplimente alimentare. Vorbim aici despre amânarea noilor cerințe pentru dispozitivele medicale și progresul înregistrat în procesul legislativ cu privire la suplimentele alimentare. Mai precis, pentru a preveni lipsurile sau întârzierile în punerea pe piață a dispozitivelor medicale cheie, Parlamentul UE a decis să amâne aplicarea Regulamentului privind dispozitivele medicale până în luna mai a anului curent. În acest moment, un proiect de hotărâre de Guvern cu scopul de a transpune prevederile Regulamentului în legislația națională se află în transparență decizională, RASCI depunând deja o serie de amendamente. Apoi, în ceea ce privește Legea suplimentelor alimentare, aceasta a fost adoptată de Parlament și a fost trimisă președintelui Klaus Iohannis pentru a fi promulgată. Președintele a ridicat unele probleme de neconstituționalitate, însă Curtea Constituțională a României a respins sesizările venite din partea Administrației Prezidențiale, redactarea motivării fiind în curs. În funcție de aceasta, așteptăm să vedem în ce mod va decurge procesul legislativ.

Din poziția de director executiv al Asociației Române a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale (RASCI), Diana Mereu asigură conducerea activității curente a Asociației și punerea în aplicare a tuturor deciziilor Consiliului Director. Diana Mereu va fi prezentă la cea de-a patra ediție a Conferinței Future Healthcare, organizată de wall-street.ro, ”Sănătate 2.0: De la reacție la prevenție”, ce va avea loc online, pe 11 martie. Înscrie-te gratuit AICI pentru a afla ce a însemnat un an de pandemie pentru sistemul medical românesc și cum am putea îmbunătăți accesul pacientului român la serviciile medicale.

Citeste si:
Diana Mereu, RASCI: Care sunt riscurile la care se expun pacienții...
Diana Mereu, RASCI: Românii...

În toată această perioadă, la nivelul RASCI, ne-am adaptat activitatea pentru a sprijini eforturile autorităților și am încurajat companiile membre să respecte recomandările emise de acestea. În același timp, ne-am continuat și ne-am intensificat demersurile de informare, educare și responsabilizare la nivelul populației și am continuat să pledăm pentru măsuri durabile, susținând interesul membrilor în timpul interacțiunilor cu autoritățile.

Trăim vremuri care ne demonstrează că informația corectă contribuie esențial la dezvoltarea cunoştinţelor populaţiei despre propria stare de sănătate, iar deciziile luate analitic și la timp, pot salva vieți. Fiecare persoană aflată în fața unei decizii legate de sănătate, folosește informațiile primite de la diferite surse accesate până în momentul respectiv. Cu cât sursele pe care le-a folosit în decursul vieții până la momentul deciziei au oferit o informație medicală corectă, inteligibilă și aplicabilă, cu atât riscurile de a lua o decizie eronată pentru sănătatea proprie sunt mai reduse. Aceasta este filozofia după care ne-am ghidat proiectele încă de la înființarea asociației și cu atât mai mult de la debutul pandemiei COVID-19.

Ca o concluzie, am învățat în această perioadă cât de important este rolul prevenției și cum acțiuni aparent banale, precum spălatul pe mâini cu apă și săpun sau folosirea măștii și a dezinfectantului pot salva vieți. În același mod, ni s-a consolidat convingerea că automedicația responsabilă este o opțiune eficientă de îngrijire a sănătății, atunci când consumatorii și pacienții sunt informați corect și acționează responsabil.

Citeste si:
62% dintre români se tratează corect cu medicamente eliberate fără...
62% dintre români își...

W.-S.: Cum ar trebui să ne raportăm la medicamentele fără prescripție, mai cu seamă la vitamine, care au fost destul de căutate în aceasta perioadă pandemică?

D. Mereu: În primul rând trebuie să facem o distincție între cele două tipuri de produse menționate, care, deși intră în sfera îngrijirii personale și se eliberează fără o rețetă de la medic, fac parte din categorii de produse diferite, cu roluri și întrebuințări diferite.

Astfel, medicamentele care se eliberează fără prescripție medicală, cunoscute și ca OTC-uri (de la denumirea din engleză “over-the-counter”) sau medicamente fără rețetă, se pot elibera direct din farmacie, nu au un regim special de administrare și nu necesită o rețetă medicală sau supravegherea medicului, fiind folosite pentru a trata sau a preveni o serie de afecțiuni, cu condiția ca recomandările din prospect sau de pe etichetă să fie citite cu atenție și respectate.

În schimb, suplimentele alimentare sunt preparate ce conțin vitamine, săruri minerale sau alte substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic (fibre, aminoacizi, acizi grași, extracte vegetale sau animale), indicate atunci când, din anumite motive, aceste substanțe lipsesc sau nu se regăsesc într-o cantitate suficientă în dieta zilnică. Etichetarea, prezentarea și reclama suplimentelor alimentare nu trebuie să atribuie acestora proprietatea de prevenire, tratare sau vindecare a unei boli umane sau să facă referire la astfel de proprietăți. Consumul de suplimente nutritive nu trebuie să înlocuiască o alimentație echilibrată.

Citeste si:
Medicamente COVID: cum arată lista de recomandări a OMS
Medicamente COVID: cum arată...

Înțelegem că sentimentul de îngrijorare generat de contextul pandemic poate afecta abordarea rațională și consumul responsabil de produse care se eliberează fără rețetă, cu atât mai mult în prezența unor mesaje de multe ori contradictorii, incomplete sau inexacte care sunt vehiculate în spațiul public. Trebuie ca publicul să fie conștient însă că faptul că aceste produse nu necesită o prescripție medicală nu înseamnă că nu pot avea efecte adverse și un impact major asupra sănătății dacă nu sunt administrate corespunzător.

W.-S.: Cum citim corect prospectul unor astfel de suplimente?

D. Mereu: Indiferent că vorbim despre un medicament OTC, care se eliberează fără rețetă, dar și un dispozitiv medical pentru îngrijire personală sau un supliment alimentar, care se supun aceluiași regim de eliberare și pentru care nu este necesară o prescripție medicală, este extrem de important să citim prospectul sau informaţiile de pe etichetă înainte de a le utiliza.

Ținând cont de frecvenţa tot mai mare cu care sunt utilizate aceste produse în îngrijirea personală este esențială citirea şi înțelegerea corectă a elementelor incluse în prospect. Astfel, se poate evita administrarea lor necorespunzătoare. De asemenea, este foarte important să citim de fiecare dată prospectul, chiar şi în cazul unor produse pe care le-am utilizat şi cu alte ocazii. Acest lucru este necesar pentru a preîntâmpina posibile interacțiuni sau efecte adverse. Astfel, vom cunoaște substanța activă – cea care determină proprietățile produsului. Vom ști indicațiile terapeutice, adică simptomele și afecțiunile în care este indicată utilizarea acestuia, vom cunoaște doza și perioada de utilizare recomandate, contraindicațiile și eventualele reacții adverse ce pot apărea. Potrivit legii, prospectul ori eticheta trebuie să includă toate aceste informații, precum și condițiile în care trebuie păstrat respectivul produs.

W.-S.: De ce există medicamente fără prescripție și medicamente care pot fi eliberate doar cu rețetă? Ce se poate întâmpla dacă un pacient nu respecta aceasta diferențiere și se încăpățânează să se trateze singur?

D. Mereu: Medicamentele care se eliberează doar cu rețetă sunt prescrise de medic după ce acesta a stabilit un diagnostic și face o recomandare de tratament. Acestea sunt prescrise doar pentru o singură persoană, în funcție de boala și simptomele de care suferă aceasta.

Medicamentele OTC pot fi cumpătate direct din farmacii, fără rețetă medicală, pot fi folosite de mai multe persoane, care au aceleași simptome și afecțiuni (de exemplu: dureri de cap, răceală și gripă, alergii, etc.) și se bazează pe autodiagnosticare. Adică, decizia de a folosi un anumit produs poate fi luată de fiecare persoană în parte, atunci când aceasta recunoaște deja simptomele sau la recomandarea farmacistului, dacă simptomele nu îi sunt cunoscute. Totodată, acestea au o marjă mai mare de siguranță decât medicamentele eliberate pe bază de rețetă și sunt, de obicei, disponibile în dozaje mai mici. Medicamentele care se eliberează fără rețetă sunt sigure și eficiente, atâta timp cât se respectă cu exactitate indicațiile din prospect.

Indiferent de clasificarea medicamentelor, fie că se eliberează cu sau fără rețetă, acestea pot fi dăunătoare dacă nu sunt administrate corect. De aceea, este esențial ca indicațiile din prospect să fie respectate întocmai, cu excepția cazului în care un medic oferă o altă recomandare. Acest lucru înseamnă că medicamentul nu trebuie administrat într-o doză mai mare sau pentru o perioadă mai lungă de timp, la fel cum nu trebuie administrate mai multe medicamente cu aceeași substanță activă, pentru a se evita situațiile de supradozaj. Totodată, în prospect sunt identificate și situațiile în care nu este recomandată administrarea unui medicament, fie existența unor alte afecțiuni, în care acesta este contraindicat, fie în combinație cu alte medicamente, suplimente alimentare sau chiar alimente, când există riscul unor interacțiuni medicamentoase.

Din poziția de director executiv al Asociației Române a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale (RASCI), Diana Mereu asigură conducerea activității curente a Asociației și punerea în aplicare a tuturor deciziilor Consiliului Director. Diana Mereu va fi prezentă la cea de-a patra ediție a Conferinței Future Healthcare, organizată de wall-street.ro, ”Sănătate 2.0: De la reacție la prevenție”, ce va avea loc online, pe 11 martie. Înscrie-te gratuit AICI pentru a afla ce a însemnat un an de pandemie pentru sistemul medical românesc și cum am putea îmbunătăți accesul pacientului român la serviciile medicale.

W.-S.: Cui ne adresăm când vrem să luăm suplimente alimentare? În plus, cum știm că avem nevoie de astfel de suplimente?

D. Mereu: Suplimentele alimentare, fie că vorbim despre vitamine și minerale sau produse pe bază de plante, pot fi utilizate în cantități limitate și pentru perioade de timp bine definite. Acestea se stabilesc în acord cu nevoile individuale ale fiecǎrui utilizator și după o discuție cu medicul sau farmacistul. Este foarte important de știut însă, că suplimentele alimentare nu sunt destinate tratării, diagnosticării, ameliorării, prevenirii sau vindecării bolilor. De asemenea, consumul de suplimente nutritive nu trebuie să înlocuiască o alimentație echilibrată, ci să fie o completare a unui stil de viață sănătos.

Un control medical de rutină, comunicarea cu medicul de familie și un set de analize generale sunt metodele prin care se poate identifica dacă o persoană are nevoie de suplimente alimentare. Suplimentele alimentare pot fi dăunătoare atunci când sunt administrate necorespunzător. Acest lucru poate însemna doze prea mari, perioade extinse de timp sau administrarea atunci când ele nu sunt necesare.

W.-S.: Ce face RASCI pentru a înrădăcina ideea de prevenție în România? Cum ar trebui prezentată această idee românilor pentru ca aceştia să nu mai ajungă la spital ”când e cuțitul la os”?

D. Mereu: Campania educațională inițiată și derulată de asociație, „Despre sănătate, cu responsabilitate”, în urmă cu 4 ani, continuă și are drept scop informarea coerentă și țintită a populației urmărind creșterea gradului de înțelegere și gestionare eficientă a sănătății. Aici mă refer atât la populație în general, cât și la profesioniștii din domeniul medical, care așa cum știți, trebuie să îşi actualizeze constant cunoștințele, precum și la autorități, care trebuie să înțeleagă nevoile de reglementare din domeniului sănătății.

Privind în perspectivă, obiectivul nostru este să contribuim la educarea publicului cu privire la importanța acțiunilor preventive, precum și la administrarea responsabilă a medicamentelor fără prescripție medicală, a suplimentelor alimentare și a dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală, printr-o promovare deschisă și informată a acestor categorii de produse ca soluție eficientă, cu impact pozitiv asupra sănătății și bunăstării cetățenilor români. Educația în materie de sănătate este de o importanță vitală pentru a ajuta consumatorii să se îngrijească. Cunoștințe și abilități mai dezvoltate duc la o încredere și o disponibilitate mai mari pentru aceștia de a-și asuma responsabilitatea pentru sănătatea lor personală, de aceea cetățenii trebuie să aibă acces la informații exacte, relevante, ușor accesibile, care provin doar din surse fiabile.

Mai mult, din învățăturile perioadei recente, autodiagnosticarea, măsurile de îngrijire personală și disponibilitatea produselor din acest segment au fost esențiale pentru a asigura reducerea afluenței unităților de asistență medicală, în special în timpul perioadelor de izolare.

În 2021, activitatea RASCI va lua în considerare și se va adapta cu siguranță noilor realități modelate de pandemia COVID-19, în timp ce va continua să se concentreze pe generarea unui cadru de reglementare optim și a unui mediu competitiv echitabil, precum și pe informarea, educarea și abilitarea consumatorilor și a pacienților către o îngrijire personală responsabilă.

W.-S.: Dezinfectantul a reprezentat unul dintre cele mai căutate produse în pandemie și se pare că nu vom scăpa curând de el. Cum alegem cel mai bun dezinfectant?

D. Mereu: Sunt câteva măsuri simple de igienă și prevenție la care nu cred că ar trebui să renunțăm nici după pandemie, printre care și folosirea produselor dezinfectante pentru mâini.

Dezinfectarea mâinilor este necesară mai ales când nu avem la îndemână apă și săpun pentru o curățare riguroasă, când atingem suprafețe folosite des de mulți oameni (ex.: mânere, balustrade, etc.) sau atunci când sistemul nostru imunitar este în mod evident slăbit și suntem mai predispuși la a contracta un virus ori o bacterie.

Pentru a fi eficient, un dezinfectant trebuie să conțină una sau mai multe substanțe cu acțiune asupra microorganismului vizat în concentrație activă. Acțiunea unui dezinfectant este specificată pe etichetă. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) dezinfectanții uzuali trebuie sa conțină între 50 si 70% alcool. Produsele dezinfectante intră în categoria biocidelor și trebuie avizate de către autoritățile relevante. Astfel, pe etichetă să fie menționate numărul avizului și microorganismele asupra cărora acționează - două elemente obligatorii în etichetarea acestui tip de produse.

W.-S.: Nu în ultimul rând, în perioada pandemică, cred că unele dintre cele mai căutate dispozitive medicale au fost cele care măsurau saturația oxigenului. Cum știm că am ales bine un astfel de aparat? Cu cine ar trebui să vorbim înainte de achiziție sau la ce ar trebui să ne uităm?

D. Mereu: Timpurile pe care le trăim ne arată că nu mai avem nicio siguranță pentru ziua de mâine. Așadar, orice dispozitiv medical care să ne ajute la o monitorizare corectă și ușoară a stării noastre de sănătate este un mare avantaj.

Înainte de a cumpăra un astfel de dispozitiv trebuie să ne informăm corect asupra caracteristicilor acestora, fie online, fie, mai simplu, cu ajutorul unui farmacist, care poate oferi informații mai detaliate despre produsele de acest fel disponibile. Pentru o utilizare corectă a pulsoximetrului trebuie citite cu atenție prospectul și instrucțiunile de folosire ale acestui dispozitiv.

Din poziția de director executiv al Asociației Române a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale (RASCI), Diana Mereu asigură conducerea activității curente a Asociației și punerea în aplicare a tuturor deciziilor Consiliului Director. Diana Mereu va fi prezentă la cea de-a patra ediție a Conferinței Future Healthcare, organizată de wall-street.ro, ”Sănătate 2.0: De la reacție la prevenție”, ce va avea loc online, pe 11 martie. Înscrie-te gratuit AICI pentru a afla ce a însemnat un an de pandemie pentru sistemul medical românesc și cum am putea îmbunătăți accesul pacientului român la serviciile medicale.

Sursa foto: Pixabay

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Cristina Marin
Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri